Acvilă de stepă

Poate fi gasita in zone deschise, secetoase, care includ stepele, desertul si semidesertul. Mare, cu o lungime a corpului de 72-81 cm, anvergura 180-230 cm, masa corporala de 2,5 kg la mascul si 3,6 kg la femela. Penajul este de culoare maro inchis, mai deschis pe partea inferioara, cu o pata distinctiva de culoare maronie rosiatica pe ceafa, deschidere galbena a ciocului care se prelungeste pana sub ochi. Coada si penele de zbor sunt inchise la culoare. Masculul si femela seamana foarte bine, desi femela este mai mare. Se hraneste cu mamifere mici, dar nu se sfieste sa le atace si pe cele de talie mai mare, reptile, pasari, hoituri si insecte. In captivitate, poate atinge varsta de 41 de ani.

Poate fi gasita in zone deschise, secetoase, care includ stepele, desertul si semidesertul. Mare, cu o lungime a corpului de 72-81 cm, anvergura 180-230 cm, masa corporala de 2,5 kg la mascul si 3,6 kg la femela. Penajul este de culoare maro inchis, mai deschis pe partea inferioara, cu o pata distinctiva de culoare maronie rosiatica pe ceafa, deschidere galbena a ciocului care se prelungeste pana sub ochi. Coada si penele de zbor sunt inchise la culoare. Masculul si femela seamana foarte bine, desi femela este mai mare. Se hraneste cu mamifere mici, dar nu se sfieste sa le atace si pe cele de talie mai mare, reptile, pasari, hoituri si insecte. In captivitate, poate atinge varsta de 41 de ani. mai putin

Specia se gaseste cel mai des in Asia, dar ajunge si in Europa de est. Pasarile din Europa ierneaza in Orientul Mijlociu, Peninsula Araba, sudul si estul Africii. Parasesc locurile de cuibarit in luna septembrie si revin in martie. Vaneaza in timpul zilei, folosind o varietate de tehnici: in zbor, de la sol, fura mancare de la alte rapitoare in zbor. La varsta de patru ani atinge maturitatea sexuala. Perechile sunt monogame si raman impreuna toata viata si deseori sosesc impreuna pe terenul unde cuibaresc. Masculii isi curteaza femela cu un sunet asemanator latratului si impreuna construiesc un cuib din bete, pe care il captusesc cu diverse materiale, precum iarba si balega. Cuibul este amplasat pe sol, langa tufisuri sau liziere.

Specia se gaseste cel mai des in Asia, dar ajunge si in Europa de est. Pasarile din Europa ierneaza in Orientul Mijlociu, Peninsula Araba, sudul si estul Africii. Parasesc locurile de cuibarit in luna septembrie si revin in martie. Vaneaza in timpul zilei, folosind o varietate de tehnici: in zbor, de la sol, fura mancare de la alte rapitoare in zbor. La varsta de patru ani atinge maturitatea sexuala. Perechile sunt monogame si raman impreuna toata viata si deseori sosesc impreuna pe terenul unde cuibaresc. Masculii isi curteaza femela cu un sunet asemanator latratului si impreuna construiesc un cuib din bete, pe care il captusesc cu diverse materiale, precum iarba si balega. Cuibul este amplasat pe sol, langa tufisuri sau liziere. mai putin

Populatia care cuibareste in Europa este mica, in jur de 5000-20.000 de perechi. In perioada 1970-1990 a existat un declin substantial, declin care a continuat apoi si in perioada 1990-2000.

Populatia care cuibareste in Europa este mica, in jur de 5000-20.000 de perechi. In perioada 1970-1990 a existat un declin substantial, declin care a continuat apoi si in perioada 1990-2000. mai putin

Are loc in perioada aprilie-iulie. Femela depune unul-trei oua, care sunt clocite timp de 42-47 de zile. Femela este cea care cuibareste, cu preponderenta, dar odata ce puii au iesit din oua, masculul este cel care va vana. Puii mai stau in cuib 55-65 de zile. Au o singura ponta pe an.

Are loc in perioada aprilie-iulie. Femela depune unul-trei oua, care sunt clocite timp de 42-47 de zile. Femela este cea care cuibareste, cu preponderenta, dar odata ce puii au iesit din oua, masculul este cel care va vana. Puii mai stau in cuib 55-65 de zile. Au o singura ponta pe an. mai putin

Specia a cunoscut declinul in urma a mai multi factori: persecutie din partea oamenilor, coliziunea cu liniile de curent electric si pierderea habitatului ca rezultat direct al transformarii stepelor in teren agricol.

Specia a cunoscut declinul in urma a mai multi factori: persecutie din partea oamenilor, coliziunea cu liniile de curent electric si pierderea habitatului ca rezultat direct al transformarii stepelor in teren agricol. mai putin