Balta Mică a Brăilei

Situl este o zonă în regim liber de inundație, în care nu există o delimitare strictă între uscat și apă, fiind prezente gârle, lacuri, mlaștini și bălți care leagă brațele Dunării. Toate aceste ecosisteme complexe reprezintă rezultatul proceselor de eroziune și aluvionare exercitate de-a lungul timpului de dinamica anuală a cursului Dunării. Se poate afirma astfel că situl este un eșantion rămas din fosta deltă ... mai multe

Situl este o zonă în regim liber de inundație, în care nu există o delimitare strictă între uscat și apă, fiind prezente gârle, lacuri, mlaștini și bălți care leagă brațele Dunării. Toate aceste ecosisteme complexe reprezintă rezultatul proceselor de eroziune și aluvionare exercitate de-a lungul timpului de dinamica anuală a cursului Dunării. Se poate afirma astfel că situl este un eșantion rămas din fosta deltă interioară\n \n a Dunării, reprezentând după Delta Dunării cel mai important refugiu ornitologic de pe acest fluviu. Avifauna zonei este formată din 207 specii de păsări (reprezentând 51% din avifauna României), dintre care un număr de 25 de specii sunt protejate la nivel european. Situl este important pentru conservarea a trei colonii mixte formate din zece specii de păsări (cormorani, egrete, stârci, țigănuș și lopătar). Zonele acvatice asigură condiții optime și pentru alte păsări acvatice cuibăritoare, fiind utilizat și ca loc de repaus și hrănire de către 72 de specii migratoare. Pentru aceste păsări, situl reprezintă un tronson al coridorului ecologic est-dunărean de migrație avifaunistică, care se desprinde din culoarul de migrație caucazo-zambezian. Importanța pentru conservare a sitului este dată atât de prezența speciilor acvatice cât și a celor răpitoare diurne, care găsesc condiții propice atât pentru cuibărit (gaia neagră, codalbul și eretele de stuf) cât și pentru hrănire în timpul pasajului (acvila țipătoare mică și vânturelul de seară). mai putin

Situl se găsește în subsectorul Călărași-Brăila din cursul inferior al Dunării, care se remarcă prin cea mai mare lățime a luncii și prin desfacerea fluviului în cele două brațe mari (Cremenea și Vâlciu), care apoi se reunesc închizând între ele Bălțile Ialomiței și Brăilei. Relieful zonei este rezultatul proceselor de eroziune laterală, transport și acumulare aluvionară exercitate de cursul Dunării, ... mai multe

Situl se găsește în subsectorul Călărași-Brăila din cursul inferior al Dunării, care se remarcă prin cea mai mare lățime a luncii și prin desfacerea fluviului în cele două brațe mari (Cremenea și Vâlciu), care apoi se reunesc închizând între ele Bălțile Ialomiței și Brăilei. Relieful zonei este rezultatul proceselor de eroziune laterală, transport și acumulare aluvionară exercitate de cursul Dunării, acumulările fragmentând în timp relieful insulei prin formarea de grinduri, depresiuni lacustre și șesuri depresionare. Supus în fiecare an perioadelor de revărsare a apelor, situl reprezintă o sumă de ecosisteme terestre și acvatice interdependente, între care nu există în timp o delimitare strictă, întreaga suprafață fiind continuu remodelată, între ecosistemele componente existând o succesiune și o înlocuire periodică. Zona se încadrează în tipul de climă temperat continentală cu nuanțe moderate, în care temperatura medie anuală este una dintre cele mai ridicate din țară (peste 11 °C). Toate aceste condiții hidromorfologice și climatice ale sitului îl fac foarte asemănător Deltei Dunării din punct de vedere al vegetației și faunei. Regimul liber de inundație al acestui sit face ca acest teritoriu să reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important refugiu ornitologic de pe Dunăre. El adăpostește 207 specii de păsări, ceea ce reprezintă 51% din avifauna țării noastre, 98 de specii fiind dependente de mediul acvatic, iar 109 de cel terestru. Pădurile sunt tipice de zăvoi, formate din esențe moi precum sălciile, răchitele, aninul și plopii, și se întâlnesc pe grinduri. Ele adăpostesc importante populații de păsări cântătoare, precum cănărașul, sticletele, florintele, grangurele, măcăleandrul, scorțarul, cinteza de pădure, graurele, mierla neagră alături de care apar mai multe specii de pitulici, pițigoi, privighetori, presuri, silvii și sturzi. În astfel de vegetație sunt amplasate și cele trei colonii mixte reprezentative pentru sit (Vulpașu, Cucova și Chiriloaia), formate din cormoran mare, cormoran mic, egretă mică, egretă mare, stârc galben, stârc cenușiu, stârc de noapte, stârc de cireadă, țigănuș și lopătar.\n \n Pajiștile\n \n din sit au o distribuție neuniformă, ocupând suprafețe destul de mici, și sunt reprezentate de pajiști de luncă și pajiști stepice, având în general puține specii. Sunt însă extrem de importante ca habitate de cuibărit pentru codobatura albă și cea galbenă, presura sură și mai multe specii de fâse, dar și pentru unele păsări acvatice precum becațina comună, nagâțul și fluierarul cu picioare roșii, care caută în perioada de reproducere liniștea acestor habitate neumblate. Pajiștile situate la margine de zăvoi sau care au arbori izolați sunt utilizate ca teritoriu de hrănire și de către exemplarele de dumbrăveancă, acestea având cuibul în scorburi din sălciile bătrâne sau săpat în malurile lutoase. Tot aici vânează gaia neagră, codalbul și eretele de stuf (specii cuibăritoare în sit), dar și acvila țipătoare mică și vânturelul de seară, aflați în migrație, toate aceste specii utilizând și habitatele acvatice în vederea hrănirii. Tufărișurile au cea mai mare dezvoltare în sit, făcând parte din structura pajiștilor sau fiind prezente ca tufe izolate pe grinduri, șesuri depresionare și plaje nisipoase. Au o structură foarte simplă, dominante fiind speciile de zălog, răchită și cătină mică. Aceste habitate sunt extrem de importante pentru cele 20-40 de perechi de sfrâncioc roșiatic și pentru mai multe specii de pițigoi, presuri, muscari sau privighetori, care își ascund în aceste desișuri cuiburile. Ecosistemele acvatice naturale ale sitului au o structură complexă și dependentă de regimul hidrologic al Dunării. Vegetația acvatică formată din plante natante precum ciulinul de baltă, broscarița, plutica, piciorul cocoșului de apă și nufăr susține multe dintre coloniile de chirighițe cu obraji albi și chire de baltă. Plaurii alcătuiți din aceste plante natante sunt suporturi și pentru cuiburile celor 50-70 de perechi de rață roșie, o specie vulnerabilă pe plan mondial, care în acest sit are o stare excelentă de conservare. Malurile abrupte sunt populate de lăstunul de mal și albinărel, care cuibăresc în colinii de zeci de perechi, dar și de cuiburi izolate săpate de dumbrăveancă și pescăraș albastru. Întinsele zone de stuf sunt preferate de cele 24 de perechi de erete de stuf, dar și de foarte multe perechi de lăcar mare, lăcar de stuf, privighetoare de baltă, presură de stuf, lăcar mic, pițigoi de stuf și greușel pătat. Tot aici cuibăresc stârcii pitici și buhaii de baltă. Pentru marea majoritate a speciilor de păsări migratoare, fluviul Dunărea este un reper geografic ușor de detectat și de urmat, putându-se vorbi despre un coridor ecologic est-dunărean de migrație avifaunistică, desprins din culoarul de migrație caucazo-zambezian, din care se ramifică pe parcurs toate rutele de migrație ale Europei de Est. Astfel, situl fiind singura zonă funcțională în regim de inundabilitate de pe cursul Dunării prezintă o diversitate de biotopuri care corespund cu cerințele ecologice ale multor specii de păsări migratoare ce formează grupuri de zeci și chiar sute de mii de exemplare în timpul pasajelor de primăvară și toamnă. Atunci sunt prezente mai multe specii de rațe, gâște, gârlițe, lebede de vară și de iarnă, cormorani mari și mici, cocori și foarte multe păsări de mal (limicole). Dintre acestea amintim bătăușul, sitarul de mal, ciocîntorsul, piciorongul, ploierul argintiu, ploierul auriu, nagâțul și foarte multe specii de fugaci, culici, prundărași, fluierari, becaține, pescăruși, chire și chirighițe. În același timp, zona oferă condiții excelente pentru speciile de păsări care, odată cu instalarea frigului în nordul continentului, vin să ierneze în sit, așa cum fac următoarele: cufundacul mic și cel polar, corcodelul de iarnă, gârlița mare şi cea mică, gâsca cu gât roșu, călifarul roșu, ferăstrașul mic și ferăstrașul mare, alături de multe altele. Pe lângă păsări, situl deține și o bogată faună piscicolă ce cuprinde circa 52 de specii de pești, dintre care 24 se regăsesc pe anexele actelor normative fiind specii strict protejate. Dintre amfibieni și reptile au fost identificate 11 specii, trei dintre aceste specii fiind protejate. Din cauza alternanței dintre perioadele de inundație și perioadele de secetă, mamiferele au o prezență accidentală și aperiodică în sit, până în prezent fiind observate și identificate un număr de 11 specii de mamifere protejate în spațiul european și național. mai putin

Păşunatul excesiv, agricultura intensivă, desecarea unor zone umede prin canalizare, exploatarea lemnului şi plantaţiile forestiere au impact negativ asupra habitatelor păsărilor. Amenajările realizate pentru pescuit comercial au dus la colmatarea lacurilor şi modificarea biocenozelor, iar pescuitul selectiv a afectat anumite specii de peşti care sunt hrană pentru păsări. Navigaţia cu vase fluviale mari contribuie la ... mai multe

Păşunatul excesiv, agricultura intensivă, desecarea unor zone umede prin canalizare, exploatarea lemnului şi plantaţiile forestiere au impact negativ asupra habitatelor păsărilor. Amenajările realizate pentru pescuit comercial au dus la colmatarea lacurilor şi modificarea biocenozelor, iar pescuitul selectiv a afectat anumite specii de peşti care sunt hrană pentru păsări. Navigaţia cu vase fluviale mari contribuie la creşterea gradului de poluare, cu impact asupra florei şi faunei. Braconajul afectează speciile protejate. Toate aceste activităţi se desfăşoară în sit şi au caracter permanent. Cositul, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, arderea vegetaţiei ierboase şi a stufului au impact negativ major în special dacă au loc în perioada de cuibărit. Lucrările de menţinere a şenalului navigabil reduc zonele acvatice, afectând ireversibil habitatele atât în sit cât şi în vecinătatea lui. Combinatul chimic Chişcani afectează prin poluare întreaga biodiversitate a sitului. mai putin

Situl este dotat cu panouri de avertizare/atenţionare, panouri de informare, panouri pentru orientare (hărţi), centre de vizitare/informare, puncte de informare, amenajări pentru observare habitate şi specii, puncte de intrare în sit, poteci/drumuri pentru vizitare, trasee turistice şi tematice. Este necesară amenajarea unor vetre de foc în locurile de campare existente deja, care sunt dotate şi cu locuri speciale pentru colectarea deşeurilor.

Situl este dotat cu panouri de avertizare/atenţionare, panouri de informare, panouri pentru orientare (hărţi), centre de vizitare/informare, puncte de informare, amenajări pentru observare habitate şi specii, puncte de intrare în sit, poteci/drumuri pentru vizitare, trasee turistice şi tematice. Este necesară amenajarea unor vetre de foc în locurile de campare existente deja, care sunt dotate şi cu locuri speciale pentru colectarea deşeurilor. mai putin