Balta Tătaru

Situl reprezintă unul din habitatele importante de reproducere din afara Dobrogei pentru mai multe specii de păsări de țărm, aici cuibărind mai multe perechi de piciorong, ciocîntors, ciovlică ruginie, prundăraș de sărătură\n \n \n \nși chirighiță cu obraji albi, dar și păsări specifice habitatelor agricole sau de pajiște, așa cum sunt vânturelul de seară, dumbrăveanca, ciocârlia de stol, ciocârlia de Bărăgan, ... mai multe

Situl reprezintă unul din habitatele importante de reproducere din afara Dobrogei pentru mai multe specii de păsări de țărm, aici cuibărind mai multe perechi de piciorong, ciocîntors, ciovlică ruginie, prundăraș de sărătură\n \n \n \nși chirighiță cu obraji albi, dar și păsări specifice habitatelor agricole sau de pajiște, așa cum sunt vânturelul de seară, dumbrăveanca, ciocârlia de stol, ciocârlia de Bărăgan, fâsa de câmp, sfrânciocul cu frunte neagră și șorecarul mare. În total, 28 de specii de păsări de interes comunitar utilizează situl pentru reproducere și pasaj, aproape un sfert dintre ele având o stare excelentă de conservare. Prezența unor habitate de sărături și lacuri, care oferă o mare varietate de hrană, atrage numeroase păsări în perioada de pasaj, care se adună aici pentru formarea grupurilor de migrație sau poposesc în vederea odihnei și a hrănirii. Datorită salinității ridicate, în timpul iernii Lacul Tătaru rămâne mult timp neînghețat și reprezintă astfel un loc excelent de odihnă și înnoptare pentru multe specii de rațe și gâște care iernează în România, dintre care amintim gâsca cu gât roșu,\n \n \n \ngârlița mare, rața mică și rața lingurar. mai putin

Situl se află în Câmpia Română, între văile Călmățui și Ialomița, aparținând terasei superioare a Dunării. El prezintă vetrele lacurilor Plașcu, Chioibășești și Tătaru, acesta din urmă fiind unul din cele mai caracteristice lacuri de tasare în loess ale țării. Toate cele trei lacuri sunt sărate și au adâncime mică, fiind ultimele care mai prezintă luciu de apă dintr-o serie de lacuri care existau în trecut ... mai multe

Situl se află în Câmpia Română, între văile Călmățui și Ialomița, aparținând terasei superioare a Dunării. El prezintă vetrele lacurilor Plașcu, Chioibășești și Tătaru, acesta din urmă fiind unul din cele mai caracteristice lacuri de tasare în loess ale țării. Toate cele trei lacuri sunt sărate și au adâncime mică, fiind ultimele care mai prezintă luciu de apă dintr-o serie de lacuri care existau în trecut în zonă și care au secat în ultimii ani, fostele cuvete fiind folosite în prezent ca izlazuri comunale. Climatul este temperat-continental cu puternice accente de ariditate, determinând astfel instalarea unei vegetații de stepă cu specii rezistente la secetă, precum firuța bărboasă, pelinița, pirul gros, păiușul stepic, ghizdeiul mărunt și coroniștea. Deși pe porțiuni mari vegetaţia de stepă a fost desţelenită și transformată în culturi agricole (care ocupă azi peste jumătate din suprafaţa sitului), aceste habitate deschise reprezintă o zonă importantă de cuibărit pentru păsări protejate la nivel național și european. Dintre cele mai importante colonii formate an de an aici le menționăm pe cea de piciorong\n \n (al cărei efectiv variază între 40 și 80 de perechi anual) și cea de ciocîntors (cu efective ce variază între 30 și 60 de perechi). Colonia compusă din 15-30 de perechi de prundăraș de sărătură și colonia de ciovlică ruginie (cu 20-40 de perechi) se instalează în mod regulat pe habitate cu vegetație de sărătură formate din ciurlan, ghirin, mătură, brâncă, albăstrică şi iarbă de sărătură. Tot în aceste habitate deschise cuibăresc și mai multe perechi de ciocârlie de stol, fâsă de câmp și ciocârlie de Bărăgan, iar tufărișurile și pâlcurile de copaci izolați sunt preferate pentru amplasarea cuiburilor de către cele 60-80 de perechi de sfrâncioc cu frunte neagră. Cele circa 15 perechi de dumbrăveancă își au teritoriul de hrănire pe pajiștile cu vegetație scundă în care pot captura ușor insecte, iar cuiburile și le adăpostesc în cuiburi vechi de ciocănitoare sau în scorburile arborilor bătrâni. În zonele agricole din apropierea lacurilor și în pajiștile sărăturate se înregistrează în fiecare an aglomerări de până la 1500 de exemplare de barză albă, fiind vorba\n \n în special de exemplare imature care încă nu cuibăresc sau de stoluri formate în vederea migrațiilor. Întinderile de stuf care mărginesc lacurile sau vegetează în zone cu umiditate crescută sunt utilizate pentru cuibărit de perechile de stârc pitic și erete de stuf, iar locurile mai retrase de luciu de apă cu vegetație natantă sunt habitatele preferate de instalare a cuiburilor raței roșii și chirighiței cu obraji albi. Având o salinitate mare, lacurile din cadrul sitului îngheaţă mai greu decât alte zone umede din această zonă a țării, atrăgând și concentrând în jurul lor mari aglomerări de păsări acvatice în timpul iernii, situl devenind un refugiu de odihnă și înnoptare pentru gâsca cu gât roșu, gârlița mare, rața mică, rața lingurar și multe alte specii de rațe și gâște. În timpul migrației de primăvară sau toamnă se înregistrează efective importante de pelican comun, țigănuș, lopătar, gâscă de vară, egretă mică, egretă mare, stârc purpuriu, cormoran mic și gâscă cu gât roșu. Apele mici ale lacurilor atrag sute și chiar mii de păsări de țărm din cele mai diverse specii, precum ciocîntors, bătăuș, sitar de mal, fugaci roșcat, nagâț, becațină comună, culic mare, nisipar, fugaci pitic, fluierar negru, fugaci de țărm, fluierar cu picioare verzi, fluierar de zăvoi, alături de multe specii de pescăruși și chirighițe. Tot în timpul pasajelor se opresc pentru hrănire și odihnă și chiar staționează mai multe zile foarte multe exemplare de rață mare, rață fluierătoare, călifar alb, rață mică, corcodel pitic, rață lingurar, corcodel mare, rață cu cap castaniu și rață moțată. Poziționarea sitului în Câmpia Română îl face deosebit de important ca loc de popas pentru aceste specii aflate pe rutele de migrație carpatice și est-ebice. Pădurea Tătaru, situată la est de localitatea Dudeşti, este aproape în totalitate o plantație de salcâm cu rol de protecţie împotriva factorilor climatici, fiind extrem de importantă pentru cuibăritul vânturelului de seară. Această specie periclitată în spațiul european, prin cele 15-30 de perechi care cuibăresc în cuiburi de cioară sau coțofană, are în acest sit un statut excelent de conservare. Tot în aceste habitate forestiere cuibărește și o altă specie protejată de răpitoare diurnă, șorecarul mare, având și ea același statut de conservare favorabil. mai putin

Păşunatul în perioada de cuibărit afectează populaţiile de ciocîntors, ciovlică şi piciorong. Lucrările de hidroameliorare au redus suprafeţele de apă, utilizate ca locuri importante de odihnă şi hrănire de păsările protejate. Folosirea pesticidelor şi a fertilizanţilor în culturile agricole au impact major asupra habitatelor de cuibărit şi hrănire. Prin abandonarea cositului şi a păşunatului, în anumite ... mai multe

Păşunatul în perioada de cuibărit afectează populaţiile de ciocîntors, ciovlică şi piciorong. Lucrările de hidroameliorare au redus suprafeţele de apă, utilizate ca locuri importante de odihnă şi hrănire de păsările protejate. Folosirea pesticidelor şi a fertilizanţilor în culturile agricole au impact major asupra habitatelor de cuibărit şi hrănire. Prin abandonarea cositului şi a păşunatului, în anumite zone, s-a modificat habitatul păsărilor prin reinstalarea vegetaţiei forestiere pe pajişti. Braconajul poate influenţa numeric anumite specii ca vânturelul de seară şi gâsca cu gât roşu. Incendierea vegetaţiei duce la distrugerea pontei şi a puilor. Toate aceste activităţi au loc permanent în interiorul sitului. Parcurile eoliene din vecinătatea sitului pot conduce la mortalităţi ridicate la unele specii şi la micşorarea unor teritorii de cuibărit sau hrănire. mai putin

Situl este dotat în prezent cu puncte de intrare, amenajări pentru colectarea deşeurilor şi puncte de informare în Brăila şi în două sedii de primărie aflate în vecinătatea sitului. Pentru un management eficient al vizitatorilor sunt necesare panouri de avertizare/atenţionare, panouri de informare, panouri pentru orientare (hărţi), centru de vizitare/informare în comunităţile locale învecinate sitului, amenajări ... mai multe

Situl este dotat în prezent cu puncte de intrare, amenajări pentru colectarea deşeurilor şi puncte de informare în Brăila şi în două sedii de primărie aflate în vecinătatea sitului. Pentru un management eficient al vizitatorilor sunt necesare panouri de avertizare/atenţionare, panouri de informare, panouri pentru orientare (hărţi), centru de vizitare/informare în comunităţile locale învecinate sitului, amenajări pentru observare/supraveghere, poteci/drumuri pentru vizitare, trasee turistice, trasee tematice şi locuri de campare. mai putin