Băneasa - Canaraua Fetei

Situl a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică datorită prezenței celor 34 de specii de pasări de interes comunitar, dintre care jumătate sunt specii răpitoare de zi. Dacă la acestea se adaugă cele șase specii care nu sunt listate în Anexa 1 a Directivei europene se ajunge la un număr impresionant de specii (21), care fac din acest sit un punct focal în conservarea răpitoarelor diurne. Un număr mare de ... mai multe

Situl a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică datorită prezenței celor 34 de specii de pasări de interes comunitar, dintre care jumătate sunt specii răpitoare de zi. Dacă la acestea se adaugă cele șase specii care nu sunt listate în Anexa 1 a Directivei europene se ajunge la un număr impresionant de specii (21), care fac din acest sit un punct focal în conservarea răpitoarelor diurne. Un număr mare de perechi de viespar, acvilă mică, șerpar, acvilă țipătoare mică, uliu cu picioare scurte și șorecar mare cuibăresc în pădurea din sit, însă remarcabil este numărul mare al acestora în timpul pasajului. La speciile enumerate mai sus se adaugă codalbul, uliganul pescar, vânturelul de seară, șoimul mic, acvila de câmp, acvila țipătoare mare și patru specii de ereți. Situl este printre puținele din țară unde mai este semnalat vulturul hoitar, până la trei exemplare din această specie fiind văzute în căutare de hrană. Situl este amplasat de asemenea și pe culoarele de migrație ale berzei albe și berzei negre. În ansamblu, situl este utilizat în pasajul de primăvară sau toamnă de către 50 de specii migratoare. Pădurea Canaraua Fetei, care face parte din sit, adăpostește importante populații de sute de exemplare de ciocârlie de pădure, ghionoaie sură, ciocănitoare neagră, sfrâncioc cu frunte neagră, ciocănitoare de stejar, presură de grădină și silvie porumbacă, aceasta din urmă având în sit o stare excelentă de conservare. Pajiștile din sit sunt importante pentru conservarea sfrânciocului roșiatic, a fâsei de pădure și a ciocârliilor. mai putin

Din punct de vedere geomorfologic situl se încadrează în Podişul Negru-Vodă, având un relief de tip carstic. Valea Canaraua Fetii are pereţi de calcar de până la 40 m înălţime, brăzdaţi de fisuri, nişe, grote sau chiar peşteri, toate acestea formându-se prin dizolvarea diferenţiată a stratelor de calcar de către apele freatice ori de apa mării în trecutul geologic al zonei. Aceste formațiuni carstice sunt refugiu și ... mai multe

Din punct de vedere geomorfologic situl se încadrează în Podişul Negru-Vodă, având un relief de tip carstic. Valea Canaraua Fetii are pereţi de calcar de până la 40 m înălţime, brăzdaţi de fisuri, nişe, grote sau chiar peşteri, toate acestea formându-se prin dizolvarea diferenţiată a stratelor de calcar de către apele freatice ori de apa mării în trecutul geologic al zonei. Aceste formațiuni carstice sunt refugiu și loc de cuibărire pentru o pereche de buhă, o specie rezidentă de răpitoare de noapte din acest sit. Deoarece este o zonă carstică, apele de suprafaţă lipsesc, caracteristică în sit fiind prezenţa văilor seci, aşa numitele derele sau canarale. În afara calcarelor la zi, în sit mai există și soluri castanii pe care este instalată o vegetaţie forestieră tipică de pădure xerofilă formată din cer, stejar brumăriu, tei argintiu și mai multe specii de arţari, având în stratul ierbos exemplare de bujor românesc. În acești arbori își instalează cuiburile mai multe perechi de viespar (4-5), șerpar (2-3), acvilă țipătoare mică (1-3), acvilă mică (4-6), uliu cu picioare scurte (8-10) și șorecar mare (4-6), care se hrănesc cu bogăția de păsări a sitului și cu multe specii de mamifere mici și mijlocii. Tot acest strat al arborilor este utilizat și de cele patru specii de ciocănitori de interes comunitar ale sitului (ciocănitoarea neagră, ghionoaia sură, ciocănitoarea de stejar și cea de grădină). În copacii scorburoși de la marginea pădurii sau în cei care au vechi cuiburi de ciocănitori își cresc puii cele 80-120 de perechi de dumbrăveancă, iar pe solul pădurii își camuflează cuiburile perechile de caprimulg (50-60 de perechi). În stratul al doilea de arbori sau în cel de arbuști, formate în principal din specii submediteraneene precum vişinul turcesc, mojdreanul, cărpiniţa, scumpia, migdalul pitic, păliurul\n \n sau\n \n osul iepurelui, se adăpostesc și cuibăresc ciocârlia de pădure, sfrânciocul cu frunte neagră și presura de grădină. Sfrânciocul roșiatic își culege din habitatele deschise acoperite de vegetaţie ierboasă de stepă primară petrofilă sau de pe zonele cu calcare la vedere hrana preferată care este formată din insecte și reptile mici precum şopârliţa de frunzar, șopârla de câmp, șopârla de stepă, şopârla de ziduri sau șopârla de pădure. Cele 400-500 de perechi ale acestei specii cuibăresc preferențial în tufărișurile de porumbar, măceș sau păducel, habitate care sunt preferate și de cele 100-200 de perechi de silvie porumbacă. Pajiștile din sit prezintă pe lângă speciile tipice de stepă (pir cristat, mătură neagră, năgară, colilie sau păiuș) și mai multe specii rare de plante cum sunt sânziana galbenă, bobiţelul, inişorul, centaurea, cosacii, garofiţa sălbatică, cinci-degete, cimbrişorul mic sau parecherniţa, toate făcând parte din habitatul preferat pentru hrănire și reproducere de foarte multe perechi de ciocârlie de Bărăgan (200-300), ciocârlie de stol (80-150) și fâsă de câmp (200-300). Clima temperat-continentală este atenuată de influenţa Mării Negre, a Deltei şi a luncii Dunării, care determină ca toamnele să fie lungi și călduroase, iar iernile să fie mai puţin aspre în zona sitului comparativ cu cele din Câmpia Română. Aceste caracteristici climatice asigură condiții bune pentru pasajul mai multor păsări, dintre care se remarcă 21 de specii de răpitoare diurne, pentru care drumurile de migrație se strâng ca într-un gât de sticlă în această parte a țării reprezentată de Dobrogea. Un număr mare de perechi de viespar, șerpar, acvilă țipătoare mică, acvilă mică, uliu cu picioare scurte și șorecar mare cuibăresc chiar în pădurea din sit, însă remarcabilă este creșterea numărului exemplarelor din aceste specii în timpul pasajului. La speciile enumerate mai sus se adaugă codalbul, uliganul pescar, vânturelul de seară, șoimul mic, acvila de câmp, acvila țipătoare mare și patru specii de ereți (vânăt, sur, alb și cel de stuf). De remarcat sunt cele 500-600 de exemplare de viespar și cele 600-800 de exemplare de acvilă țipătoare mică care migrează anual prin sit. Toate acestea determină ca situl să reprezinte unul dintre punctele focale pentru conservarea păsărilor răpitoare. El se află de asemenea și pe drumul de migrație al berzei albe și al berzei negre, sute și chiar mii de exemplare din aceste două specii fiind văzute în timpul pasajelor. În sit au fost semnalate până la trei exemplare de vulturi hoitari (cel mai mic vultur din Europa), fiind vorba însă doar de exemplare eratice în căutare de hrană, venite cel mai probabil din Bulgaria, unde și cuibăresc. Valoarea remarcabilă a sitului este completată de prezența speciilor rare de flori caracteristice regiunii ponto-caspice și regiunii macaroneze-mediteraneene, dar și a speciilor submediteraneene, balcanice și pontice de nevertebrate, amfibieni, reptile și mamifere, multe fiind specii de interes conservativ comunitar. mai putin

Păşunatul practicat în sit restrânge habitatele de hrănire şi locurile de cuibărit pentru câteva specii protejate de păsări, precum fâsa de câmp şi cele două specii de ciocârlii. Lucrările de management forestier au impact negativ asupra speciilor care cuibăresc în scorburi dacă toţi arborii bătrâni sunt extraşi din pădure. Utilizarea pesticidelor în agricultura practicată în sit sau în vecinătatea acestuia ... mai multe

Păşunatul practicat în sit restrânge habitatele de hrănire şi locurile de cuibărit pentru câteva specii protejate de păsări, precum fâsa de câmp şi cele două specii de ciocârlii. Lucrările de management forestier au impact negativ asupra speciilor care cuibăresc în scorburi dacă toţi arborii bătrâni sunt extraşi din pădure. Utilizarea pesticidelor în agricultura practicată în sit sau în vecinătatea acestuia afectează în mod direct păsările protejate care sunt insectivore şi, indirect, pe toate celelalte. Braconajul prin otrăvire şi capcane are efecte negative majore asupra speciilor de păsări răpitoare din sit. mai putin

În prezent există un panou de informare în legătură cu Rezervaţia Naturală Pădurea Canaraua Fetii, care este inclusă în sit, dar şi un punct de informare la sediul Ocolului Silvic Băneasa, precum şi bariere care limitează accesul în pădure, puncte de intrare în sit şi poteci pentru vizitare. Sunt necesare panouri de informare asupra valorilor naturale ale sitului, panouri de avertizare şi panouri pentru orientare, ... mai multe

În prezent există un panou de informare în legătură cu Rezervaţia Naturală Pădurea Canaraua Fetii, care este inclusă în sit, dar şi un punct de informare la sediul Ocolului Silvic Băneasa, precum şi bariere care limitează accesul în pădure, puncte de intrare în sit şi poteci pentru vizitare. Sunt necesare panouri de informare asupra valorilor naturale ale sitului, panouri de avertizare şi panouri pentru orientare, amenajări pentru observare/supraveghere, trasee turistice şi tematice, locuri de campare, amenajări pentru colectarea deşeurilor şi vetre de foc. mai putin