Beştepe - Mahmudia

Situl reprezintă un important loc de cuibărit pentru diferite specii de pasări prioritare pentru conservare precum pasărea ogorului, caprimulgul, ciocârlia de stol, pietrarul negru, dumbrăveanca, ciocârlia de Bărăgan, fâsa de câmp, sfrânciocul cu frunte neagră și cel roșiatic și ciocănitoarea de grădină. Însă prezența a 17 specii protejate de răpitoare printre cele 30 de specii pentru care a fost desemnat situl îi ... mai multe

Situl reprezintă un important loc de cuibărit pentru diferite specii de pasări prioritare pentru conservare precum pasărea ogorului, caprimulgul, ciocârlia de stol, pietrarul negru, dumbrăveanca, ciocârlia de Bărăgan, fâsa de câmp, sfrânciocul cu frunte neagră și cel roșiatic și ciocănitoarea de grădină. Însă prezența a 17 specii protejate de răpitoare printre cele 30 de specii pentru care a fost desemnat situl îi atribuie acestuia un rol foarte important în conservarea acestora. Datorită localizării sitului lângă Delta Dunării și pe calea de migrație a păsărilor \n Via Pontica\n , acolo unde aceasta se îngustează puternic, creând efectul de gât de sticlă pentru rutele de migrație, se pot observa efective importante ale unor specii precum viesparul (până la 2000 de exemplare), eretele sur, acvila țipătoare mică, eretele de stuf (până la 1000 de exemplare), codalbul, eretele vânăt dar și a unor specii mai rare de răpitoare precum acvila de câmp, eretele alb, acvila ţipătoare mare și şoimul dunărean. În timpul migrațiilor, anual trec pe aici peste 10000 de exemplare de barză albă, dar și 5000-8000 de șorecari comuni. În sit iernează câteva specii foarte importante din punct de vedere conservativ precum gâsca cu gât roșu, codalbul, șoimul dunărean și eretele vânăt. În total, situl adăpostește un număr de 30 de specii migratoare. mai putin

Din punct de vedere geografic, Dealurile Beștepe-Mahmudia se încadrează în unitatea Dealurile Tulcei și mărginesc brațul Sf. Gheorghe al Deltei Dunării, fiind caracterizate de prezența culmilor stâncoase rotunjite, a versanților abrupți și a pantelor line. În peisajul local se remarcă ravenele adânci săpate în loess, care sunt utilizate de perechile de dumbrăveancă pentru săparea galeriilor la capătul cărora își ... mai multe

Din punct de vedere geografic, Dealurile Beștepe-Mahmudia se încadrează în unitatea Dealurile Tulcei și mărginesc brațul Sf. Gheorghe al Deltei Dunării, fiind caracterizate de prezența culmilor stâncoase rotunjite, a versanților abrupți și a pantelor line. În peisajul local se remarcă ravenele adânci săpate în loess, care sunt utilizate de perechile de dumbrăveancă pentru săparea galeriilor la capătul cărora își amplasează cuiburile, dar și de către mai multe perechi de lăstun de mal și albinărel. Stâncăriile de pe aceste dealuri constituie habitatul preferat de cele 15-20 de perechi de pietrar negru, dar și de către mai multe perechi de codroș de munte și mierlă de piatră. Zona este reprezentativă pentru vegetația de pajiște de stepă și silvostepă din dealurile Tulcei, care se dezvoltată pe substrat silicios sau calcaros. Predominante în sit sunt însă terenurile agricole (inclusiv culturi de rotație cu dezmiriștire), alături de care mai apar și pâlcuri de pădure și rariști (o parte din acestea fiind de fapt plantații). În habitatele de pajiște și culturi extensive vânează dumbrăveanca, caprimulgul, sfrânciocul cu frunte neagră și cel roșcat. Totodată, acestea constituie și locul utilizat pentru reproducere de 30-40 de perechi de pasărea ogorului, 400-500 de perechi de fâsă de câmp, 150-180 de perechi de ciocârlie de Bărăgan și 50-70 de perechi de ciocârlie de stol. Vegetația pajiștilor unde aceste specii cuibăresc este specifică stepei petrofile și stepei de loess, fiind formată din păiuș, clopoțel dobrogean, mărgică, lipitoare, scaiul dracului, pătlagină, cimbrișor dobrogean sau garofiță pitică. Tot aici au fost identificate și plante rare, care mai sunt prezente doar în puține locuri din Dobrogea, așa cum sunt brândușa albă, cârcelul sau gura lupului. Aceste habitate sunt populate și de specii comune de păsări precum codobatura albă și cea galbenă, prepelița, pietrarul sur sau ciocârlia de câmp. Impresionează numărul mare de perechi de ciocârlan (300-400 de perechi) care cuibăresc anual. De menționat este faptul că aceste habitate deschise de pajiști și culturi agricole se întind pe mai mult de 80% din suprafața sitului. În vegetația arbustivă formată din porumbar și păducel care este instalată în special la limita pâlcurilor de pădure își ascund cuiburile perechile de sfrâncioc roșiatic. Alte specii de plante frecvent întâlnite în această asociație de tufăriș sunt dârmozul, măceșul, sparanghelul, sângerul și păliurul. Asociațiile forestiere naturale sunt formate din stejar pufos, păr pădureț și cărpiniță, iar vegetația ierboasă din rariștile de pădure este formată din păiuș stepic cu păiuș de stâncă și adăpostește populații semnificative de bujor de pădure, alături de care mai apar multe alte specii. Aceste pajiști împreună cu pâlcurile de vegetație forestieră formează habitatul de silvostepă în care cuibăresc 10 perechi de ciocănitoare de grădină, 200-300 de perechi de ciocârlie de câmp, 4-5 perechi de uliu cu picioare scurte, 2 perechi de șorecar mare, 1-2 perechi de acvilă mică, 1-2 perechi de viespar și 1-2 perechi de șerpar. Toate aceste specii de răpitoare de zi își măresc foarte mult efectivele (până la 2000 de exemplare cum este cazul viesparului) în timpul migrațiilor. Poziționarea Dealurilor Beștepe-Mahmudia la limita Deltei Dunării, pe culoarul de migrație a păsărilor \n Via Pontica,\n și altitudinea lor mult deasupra zonelor învecinate, le conferă o importanță deosebită în fenomenul de migrație a păsărilor. În timpul pasajului zona este folosită atât ca reper geografic şi teritoriu de hrănire, cât și ca spațiu în care păsările folosesc curenții ascendenţi de aer (termice ascendente) pentru a se ridica la altitudini mari. În timpul pasajului aici sunt observate efective semnificative ale unor specii precum acvila țipătoare mică (600-700 de indivizi), eretele vânăt (200-300 de indivizi), vânturelul de seară (200-1000 de indivizi), viesparul (1000-2000 de indivizi), barza alba (3000-10000 de indivizi), eretele de stuf (400-1000 de indivizi), codalbul (30-50 de indivizi) sau șorecarul comun (5000-8000 de indivizi). Tot acum se pot vedea în migrație și specii mai rare precum șoimul dunărean (4-6 exemplare), acvila de câmp (1-2 exemplare) sau acvila țipătoare mare (2-6 exemplare). Pe Dealurile Beștepe-Mahmudia și zona de stepă învecinată se remarcă prezența unei populații semnificative de popândău, care împreună cu alte specii de mamifere mici sau mijlocii reprezintă o importantă sursă de hrană pentru multe specii de păsări răpitoare. Culturile agricole din cadrul sitului sunt folosite în timpul iernii ca loc de hrănire și odihnă de către 600-700 de exemplare de gâscă cu gât roșu, dar și ca teren de vânătoare în acest sezon rece de către 30-40 de indivizi de erete vânăt, 20-30 de indivizi de erete de stuf și 1-2 exemplare de șoim dunărean. mai putin

Parcul eolian de la Valea Nucarilor, format din peste 100 de turbine, este situat în partea sudică a sitului (câteva turbine fiind amplasate chiar în sit) şi afectează în principal speciile de păsări mari (răpitoare, pelicani, berze), prin distrugerea habitatului de hrănire, coliziune directă şi prin efectul de barieră pe traseul de migraţie. La limita sitului a fost schimbată metoda tradiţională de cultivare a ... mai multe

Parcul eolian de la Valea Nucarilor, format din peste 100 de turbine, este situat în partea sudică a sitului (câteva turbine fiind amplasate chiar în sit) şi afectează în principal speciile de păsări mari (răpitoare, pelicani, berze), prin distrugerea habitatului de hrănire, coliziune directă şi prin efectul de barieră pe traseul de migraţie. La limita sitului a fost schimbată metoda tradiţională de cultivare a terenurilor agricole cu metode intensive, folosirea excesivă a pesticidelor influenţând negativ în special populaţiile de pasări care folosesc teritoriile agricole ca zone de hrănire (caprimulg, ciocârlie de Bărăgan, ciocârlie de stol, fâsă de câmp, dumbrăveancă, pietrar negru, sfrâncioc). În perioada de cuibărit a unor specii păşunatul poate crea un deranj pronunţat pentru speciile care îşi fac cuibul pe sol. mai putin

În localităţile limitrofe sitului există amenajări pentru colectarea deşeurilor, iar la Tulcea, în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, şi la sediile de primării din Mahmudia şi Beştepe, există puncte de informare. Pentru vizitatori sunt necesare a fi amplasate în teren panouri de avertizare/atenţionare şi de informare, observatoare, amenajarea de poteci/drumuri pentru vizitare şi de trasee tematice. De ... mai multe

În localităţile limitrofe sitului există amenajări pentru colectarea deşeurilor, iar la Tulcea, în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, şi la sediile de primării din Mahmudia şi Beştepe, există puncte de informare. Pentru vizitatori sunt necesare a fi amplasate în teren panouri de avertizare/atenţionare şi de informare, observatoare, amenajarea de poteci/drumuri pentru vizitare şi de trasee tematice. De asemenea este necesară instalarea de bariere pe câteva drumuri forestiere pentru limitarea accesului cu vehicule. mai putin