Braţul Borcea

Zona este foarte importantă ca habitat al păsărilor de apă, adăpostind populaţii de păsări în timpul sezonului de reproducere, dar şi populaţii nordice care apar în perioadele de pasaj sau în timpul iernii. Pe teritoriul sitului au fost identificate 34 de specii de păsări de interes conservativ la nivel european. Cu câteva excepții, speciile de păsări pentru care a fost declarat situl se găsesc într-o stare de ... mai multe

Zona este foarte importantă ca habitat al păsărilor de apă, adăpostind populaţii de păsări în timpul sezonului de reproducere, dar şi populaţii nordice care apar în perioadele de pasaj sau în timpul iernii. Pe teritoriul sitului au fost identificate 34 de specii de păsări de interes conservativ la nivel european. Cu câteva excepții, speciile de păsări pentru care a fost declarat situl se găsesc într-o stare de conservare bună sau chiar excelentă, așa cum este cazul codalbului sau al dumbrăvencei. Situl este foarte important pentru populaţiile cuibăritoare ale unor specii periclitate, așa cum este rața roșie (100-120 de perechi) sau extrem de rare, așa cum este gaia neagră (3-4 perechi). Fiind situat pe traseul marelui drum de migraţie estic, situl este folosit în perioadele de pasaj ca locuri de hrănire şi odihnă de către foarte multe exemplare de barză neagră, barză albă, țigănuș, chiră de baltă, chirighiță cu obraz alb, chiră mică, chirighiță neagră, piciorong, ciocîntors, fluierar de mlaștină, gârliță mare (până la 30000 de exemplare) și numeroase specii de rațe. În timpul iernii, atât zonele umede cât și suprafețele agricole din interiorul sitului sau din imediata lui vecinătate reprezintă habitate deosebit de importante pentru hrănirea și odihna unor efective de până la 7000 de gâște cu gât roșu. De asemenea, zona este cartier de iernare pentru mulți cormorani mici, dar și pentru un număr impresionant de gârlițe mari (până la 30000 de exemplare). mai putin

Zona face parte din unitatea structurală numită Platforma Moesică, al cărei fundament cristalin este acoperit de o cuvertură ce cuprinde depozite peste care s-au format cernoziomuri fertile, utilizate în special pentru culturi cerealiere care atrag în timpul iernii până la 300000 de gârlițe mari. Aceste culturi și apropierea habitatelor acvatice lăsate în regim natural determină ca acest sit să fie unul din cartierele de ... mai multe

Zona face parte din unitatea structurală numită Platforma Moesică, al cărei fundament cristalin este acoperit de o cuvertură ce cuprinde depozite peste care s-au format cernoziomuri fertile, utilizate în special pentru culturi cerealiere care atrag în timpul iernii până la 300000 de gârlițe mari. Aceste culturi și apropierea habitatelor acvatice lăsate în regim natural determină ca acest sit să fie unul din cartierele de iernare importante pentru gâsca cu gât roșu, o specie nordică periclitată care apare aici cu efective care variază între 4500 și 7000 de exemplare. Brațul Borcea este folosit ca loc de iernare și de către mulți cormorani mici atrași de oferta de pești bogată a sitului, care îngheață complet doar rar, în iernile grele. Multitudinea de gâște, la care se adaugă stoluri de mii de rațe din foarte multe specii, atrage un număr mare de codalbi, determinând ca acest sit să reprezinte locul de iernare al unui număr de 17 exemplare din această specie care este cel mai mare răpitor din țara noastră. Braţul Borcea şi Dunărea Veche se reunesc la nord, între ele aflându-se Balta Ialomiţei, care iniţial a fost acoperită cu stuf, lacuri și păduri, iar azi este utilizată agricol şi doar pe margini este exploatată forestier. Pădurile aflate chiar în vecinătatea apei sunt incluse în sit și se întind pe circa 33% din suprafața acestuia, fiind formate din zăvoaie de plop, ulm și mai multe specii de salcie și răchită, explicând prezența în lista de păsări de interes conservativ a speciilor legate de habitate forestiere așa cum sunt ghionoaia sură, ciocănitoarea neagră, sfrânciocul cu frunte neagră, silvia porumbacă și sfrânciocul roșiatic. Ultimele trei specii aleg pentru cuibărit liziera acestor păduri, formată din arbuști și subarbuști ca măceșul, cornul, sângerul, porumbarul sau păducelul. Tot aici își fac cuibul în copacii bătrâni aflați departe de orice prezență umană cele două perechi de uliu cu picioare scurte, 3-4 perechi de gaie neagră și cele două perechi de codalb. Coloniile de ciori instalate în habitatele forestiere sunt utilizate după terminarea cuibăritului acestei specii de către 18-21 de perechi de vânturei de seară, o specie periclitată de răpitor diurn care cuibărește colonial și se hrănește pe pajiștile aflate în vecinătate sau în culturile agricole cu plante nu prea înalte. În aceste locuri își caută prada preferată, formată din lăcuste, cosași, libelule sau gândaci, dar și din vertebrate precum șopârle, broaște, șoareci, chițcani și mai rar păsări de talie mică. Alte specii de răpitoare prezente în sit care cuibăresc în arbori și arbuști sunt vânturelul roșu, șoimul rândunelelor, șorecarul comun, uliul păsărar, ciuful de pădure și ciușul. Vegetația forestieră puțin înaltă aflată în vecinătatea apei și departe de locurile frecventate de oameni este utilizată ca suport pentru cuiburile cormoranilor mici (o specie periclitată care este prezentă aici cu 240 de perechi cuibăritoare) și a mai multor specii de stârci de interes comunitar, care au efective impresionante: stârcul de noapte (până la 520 de perechi), țigănușul (până la 130 de perechi), lopătarul (până la 160 de perechi), egreta mică (320-340 de perechi) și stârcul galben (până la 100 de perechi). La toate acestea se adaugă și perechile cuibăritoare de stârc cenușiu, întregind mozaicul de specii al acestor colonii mixte. Întinderile mari de stuf reprezintă locul de cuibărit al crestețului cenușiu, stârcului pitic și buhaiului de baltă, dar și teritoriul de vânătoare și reproducere pentru cele 12-14 perechi de erete de stuf. Dintre păsările de talie mică ale sitului, pe lângă multitudinea de specii de lăcari, pițigoi, pitulici, silvii sau codobaturi, se numără și pescărașul albastru, care își sapă cuibul în malurile înalte ale Dunării. Tot în aceste depozite de loess cuibăresc colonial în zeci de perechi și lăstunii de mal și prigoriile, fiind prezentă în perechi izolate și dumbrăveanca, o specie care are în acest sit o stare excelentă de conservare. Situl reprezintă un loc important și pentru conservarea raței roșii, remarcându-se numărul mare de cuiburi ale acestei specii, de 100-120. Acestor exemplare li se adaugă în perioada de pasaj și cele venite din alte habitate umede, ajungându-se ca efectivele acestei specii periclitate de rață să atingă până la 400 de indivizi. Barza albă, barza neagră și țigănușul sunt tot specii cuibăritoare în sit care toamna, după terminarea perioadei de reproducere își sporesc foarte mult efectivele cu exemplare venite din alte habitate, adunându-se și staționând aici în vederea formării grupurilor de migrație. Oferta de habitate de hrănire și amplasarea sitului pe drumul estic de migrație a păsărilor sunt oglindite primăvara și toamna de numărul mare al acestora, dintre care menționăm următoarele specii de interes comunitar pentru conservare: piciorongul, ciocîntorsul, fluierarul de mlaștină (până la 1000 de exemplare), pescărușul mic, chira de baltă (până la 2000 de exemplare), chira mică, chirighița neagră și chirighița cu obraz alb. Stoluri de până la 150 de pelicani comuni frecventează situl pentru hrănire sau repaus, înaintea începerii migrației spre cartierele de iernare sudice sau în timpul primăverii, la întoarcerea din acestea. mai putin

Îndepărtarea stufului pentru extinderea suprafeţei agricole sau pentru mărirea luciului de apă în vederea desfăşurării activităţilor de pescuit, golirea şi umplerea neadecvată a bazinelor piscicole, dragarea lacului, arderea miriştilor, utilizarea în agricultură a pesticidelor şi a îngrăşămintelor şi amenajările hidrotehnice din sit afectează habitatele unor specii de păsări în perioada de cuibărire sau ... mai multe

Îndepărtarea stufului pentru extinderea suprafeţei agricole sau pentru mărirea luciului de apă în vederea desfăşurării activităţilor de pescuit, golirea şi umplerea neadecvată a bazinelor piscicole, dragarea lacului, arderea miriştilor, utilizarea în agricultură a pesticidelor şi a îngrăşămintelor şi amenajările hidrotehnice din sit afectează habitatele unor specii de păsări în perioada de cuibărire sau migraţie. Braconajul, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor şi deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului, toate au efecte negative majore asupra speciilor pentru care a fost desemnat situl. Lucrările silvice practicate în zonele forestiere în care există cuiburi de codalb şi barză neagră alungă perechile cuibăritoare ale acestor specii, chiar dacă nu sunt extraşi arborii în care sunt amplasate cuiburile. mai putin

Pentru buna desfăşurare a turismului şi administrarea sitului sunt necesare panouri de avertizare/atenţionare, panouri de informare, panouri pentru orientare (hărţi), centru de vizitare/informare, puncte de informare, amenajări pentru observare/supraveghere, puncte de intrare, poteci/drumuri pentru vizitare, trasee turistice, trasee tematice. În prezent, în toate localităţile limitrofe sitului există spaţii de colectare a deşeurilor.

Pentru buna desfăşurare a turismului şi administrarea sitului sunt necesare panouri de avertizare/atenţionare, panouri de informare, panouri pentru orientare (hărţi), centru de vizitare/informare, puncte de informare, amenajări pentru observare/supraveghere, puncte de intrare, poteci/drumuri pentru vizitare, trasee turistice, trasee tematice. În prezent, în toate localităţile limitrofe sitului există spaţii de colectare a deşeurilor. mai putin