Ciocârlie de stol

Ciocârlia de stol este caracteristică regiunilor joase, deschise şi aride, cultivate sau naturale. Lungimea corpului este de 14-16 cm, cu o greutate de 22-26 g. Anvergura aripilor este de circa 28-30 cm. Penajul maroniu asigură un camuflaj excelent la sol şi este similar ambelor sexe. Ciocul şi coada sunt scurte, iar capul uşor teşit. Se hrăneşte cu insecte şi seminţe.

Ciocârlia de stol este caracteristică regiunilor joase, deschise şi aride, cultivate sau naturale. Lungimea corpului este de 14-16 cm, cu o greutate de 22-26 g. Anvergura aripilor este de circa 28-30 cm. Penajul maroniu asigură un camuflaj excelent la sol şi este similar ambelor sexe. Ciocul şi coada sunt scurte, iar capul uşor teşit. Se hrăneşte cu insecte şi seminţe.
mai putin

Numele de gen este un diminutiv de la grecescul kalandra – specie de ciocârlie. Numele de specie provine din combinaţia cuvintelor greceşti brachys – scurt şi dactylos – deget.

Numele de gen este un diminutiv de la grecescul kalandra – specie de ciocârlie. Numele de specie provine din combinaţia cuvintelor greceşti brachys – scurt şi dactylos – deget.
mai putin

Este o specie răspândită în sudul şi sud-estul continentului european. Se hrăneşte singură sau în stoluri, căutându-şi hrana pe sol. Poate rezista perioade îndelungate fără apă şi foloseşte şi apă salmastră. Masculul cântă în zbor, ridicându-se la înălţimi de 30-50 m, unde execută mişcări ondulatorii şi circulare timp de 3-5 minute. Cuibul aşezat în zone aride, la adăpostul unor tufişuri sau ierburi înalte, are un diametru interior de circa şase cm. Este construit de femelă într-o adâncitură a solului şi este căptuşit cu iarbă, pene şi lână. În afara populaţiei din Grecia care este parţial sedentară, este şi migratoare. Se adună în stoluri de până la 10000 de exemplare pentru a călători împreună spre cartierele de iernare. Iernează în Africa. În zonele de iernare sunt gregare, fiind întâlnite în stoluri de sute sau mii de exemplare. A fost văzută la o altitudine maximă de 2400 m.

Este o specie răspândită în sudul şi sud-estul continentului european. Se hrăneşte singură sau în stoluri, căutându-şi hrana pe sol. Poate rezista perioade îndelungate fără apă şi foloseşte şi apă salmastră. Masculul cântă în zbor, ridicându-se la înălţimi de 30-50 m, unde execută mişcări ondulatorii şi circulare timp de 3-5 minute. Cuibul aşezat în zone aride, la adăpostul unor tufişuri sau ierburi înalte, are un diametru interior de circa şase cm. Este construit de femelă într-o adâncitură a solului şi este căptuşit cu iarbă, pene şi lână. În afara populaţiei din Grecia care este parţial sedentară, este şi migratoare. Se adună în stoluri de până la 10000 de exemplare pentru a călători împreună spre cartierele de iernare. Iernează în Africa. În zonele de iernare sunt gregare, fiind întâlnite în stoluri de sute sau mii de exemplare. A fost văzută la o altitudine maximă de 2400 m.
mai putin

Populaţia europeană este mare, cuprinsă între 7300000-14000000 de perechi. A înregistrat un declin semnificativ în perioada 1970-1990. Deşi în unele ţări cum este Turcia s-a menţinut stabilă în perioada 1990-2000, la nivel european populaţia a suferit un declin moderat, din cauza scăderii înregistrate în ţări ca Rusia şi Spania. 

Populaţia europeană este mare, cuprinsă între 7300000-14000000 de perechi. A înregistrat un declin semnificativ în perioada 1970-1990. Deşi în unele ţări cum este Turcia s-a menţinut stabilă în perioada 1990-2000, la nivel european populaţia a suferit un declin moderat, din cauza scăderii înregistrate în ţări ca Rusia şi Spania. 
mai putin

Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 3-5 ouă, cu o dimensiune de circa 20 x 15 mm. Incubaţia durează în jur de 11-13 zile şi este asigurată de către femelă. Puii sunt hrăniţi în cuib circa 8-10 zile, însă devin zburători după 12-15 zile, perioadă în care sunt hrăniţi de ambii părinţi. Depune două ponte pe sezon.

Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 3-5 ouă, cu o dimensiune de circa 20 x 15 mm. Incubaţia durează în jur de 11-13 zile şi este asigurată de către femelă. Puii sunt hrăniţi în cuib circa 8-10 zile, însă devin zburători după 12-15 zile, perioadă în care sunt hrăniţi de ambii părinţi. Depune două ponte pe sezon.

mai putin

Folosirea insecticidelor în agricultură, braconajul şi creşterea numărului de animale ce păşunează au un impact negativ puternic. Îmbunătăţirea practicilor agricole şi reducerea braconajului sunt prioritare. În trecut era considerată o delicatesă culinară în unele ţări şi un număr mare de exemplare erau prinse anual pentru consum.

Folosirea insecticidelor în agricultură, braconajul şi creşterea numărului de animale ce păşunează au un impact negativ puternic. Îmbunătăţirea practicilor agricole şi reducerea braconajului sunt prioritare. În trecut era considerată o delicatesă culinară în unele ţări şi un număr mare de exemplare erau prinse anual pentru consum.
mai putin