Codalb

Este o specie de pasăre răpitoare de talie mare, ușor de recunoscut după silueta impunătoare, cu aripi lungi și rotunjite interior, primare "digitale" bine definite, coada ușor romboidală și ciocul masiv. Sexele sunt asemănătoare, femela fiind relativ mai mare. Ajunge la penajul de adult începând cu al cincilea an din viață. Adulții au penajul de corp și aripile de culoare maronie, gâtul și capul de culoare galben-maronie, coada complet albă și ciocul galben. Juvenilii au coada închisă la culoare cu centrul penelor albicios și ciocul închis la culoare. Lungimea corpului este de 69 - 92 cm, anvergura de 200 - 245 cm și greutatea de aproximativ 4100 g în cazul masculului și de 5500 g în cazul femelei.

Este o specie de pasăre răpitoare de talie mare, ușor de recunoscut după silueta impunătoare, cu aripi lungi și rotunjite interior, primare "digitale" bine definite, coada ușor romboidală și ciocul masiv. Sexele sunt asemănătoare, femela fiind relativ mai mare. Ajunge la penajul de adult începând cu al cincilea an din viață. Adulții au penajul de corp și aripile de culoare maronie, gâtul și capul de culoare galben-maronie, coada complet albă și ciocul galben. Juvenilii au coada închisă la culoare cu centrul penelor albicios și ciocul închis la culoare. Lungimea corpului este de 69 - 92 cm, anvergura de 200 - 245 cm și greutatea de aproximativ 4100 g în cazul masculului și de 5500 g în cazul femelei.
mai putin

Numele genului provine din formele vechi ale cuvintelor grecești hali - de mare și aetos - acvilă. Numele speciei provine din alăturarea cuvintelor latine albus - alb și cilla - coadă, făcând referire la coada albă a adulților.

Numele genului provine din formele vechi ale cuvintelor grecești hali - de mare și aetos - acvilă. Numele speciei provine din alăturarea cuvintelor latine albus - alb și cilla - coadă, făcând referire la coada albă a adulților.
mai putin

Distribuție
Specia are o distribuție largă, ocupând sud-vestul Groenlandei, Islanda, Europa (cu excepția zonei de sud-vest a acesteia), sudul Kazahstanului, sudul Mării Caspice și toată jumătatea nordică a Asiei, cu excepția nodului extrem. Majoritatea populațiilor sunt rezidente, cu excepția celor din nord-estul Europei, nordul și centrul Asiei. Iernează în zonele mai sudice ale Eurasiei. În România cuibărește fragmentat în afara arcului Carpatic, în zonele umede întinse, mai ales în cele prezente în Delta și pe cursul Dunării. Punctiform cuibărește și în Câmpia de Vest și zonele joase din Moldova.
Fenologie
Cuibărește în România, fiind sedentară. Indivizii tineri sunt mult mai mobili, deplasându-se pe suprafețe imense. În perioadele reci există și un influx de indivizi din zonele nordice.
Habitate
Codalbul preferă zonele umede mari, incluzând zonele de luncă ale râurilor, mlaștini extinse, lacuri și zonele de coastă. Pentru cuibărire preferă habitatele forestiere cu arbori înalți din vecinătatea zonelor umede (păduri, zăvoaie etc.), dar și stâncăriile (foarte rar cuibărește direct pe sol).
Hrană
Este o specie carnivoră cu dietă mixtă, incluzând specii de pești (mai ales speciile care înoată la suprafață), specii de păsări acvatice precum și ouăle și puii acestora, dar și mamifere de dimensiuni variate: rozătoare, iepuri, căprioare, oi și ... mai multe

Distribuție
Specia are o distribuție largă, ocupând sud-vestul Groenlandei, Islanda, Europa (cu excepția zonei de sud-vest a acesteia), sudul Kazahstanului, sudul Mării Caspice și toată jumătatea nordică a Asiei, cu excepția nodului extrem. Majoritatea populațiilor sunt rezidente, cu excepția celor din nord-estul Europei, nordul și centrul Asiei. Iernează în zonele mai sudice ale Eurasiei. În România cuibărește fragmentat în afara arcului Carpatic, în zonele umede întinse, mai ales în cele prezente în Delta și pe cursul Dunării. Punctiform cuibărește și în Câmpia de Vest și zonele joase din Moldova.
Fenologie
Cuibărește în România, fiind sedentară. Indivizii tineri sunt mult mai mobili, deplasându-se pe suprafețe imense. În perioadele reci există și un influx de indivizi din zonele nordice.
Habitate
Codalbul preferă zonele umede mari, incluzând zonele de luncă ale râurilor, mlaștini extinse, lacuri și zonele de coastă. Pentru cuibărire preferă habitatele forestiere cu arbori înalți din vecinătatea zonelor umede (păduri, zăvoaie etc.), dar și stâncăriile (foarte rar cuibărește direct pe sol).
Hrană
Este o specie carnivoră cu dietă mixtă, incluzând specii de pești (mai ales speciile care înoată la suprafață), specii de păsări acvatice precum și ouăle și puii acestora, dar și mamifere de dimensiuni variate: rozătoare, iepuri, căprioare, oi și capre (mamiferele mari sunt de cele mai multe ori consumate atunci când sunt detectați indivizi morți).
Alte informații
Perechea de codalbi poate avea mai multe cuiburi pe teritoriu, în general 2 - 3 cuiburi, pe care le utilizează alternativ, ajungând după mai mulți ani la dimensiuni foarte mari. Longevitatea codalbului este de 27 ani în sălbăticie și 42 ani în captivitate.
Codalbul este cea mai mare specie de pasăre răpitoare care cuibărește pe teritoriul României.
mai putin

Populația globală este estimată la 24 200 - 49 000 de indivizi. Populația europeană este estimată la 9 000 - 12 300 de perechi cuibăritoare, tendința populațională la nivel european fiind crescătoare.
Populația din România este estimată la 110 - 220 indivizi, tendința populațională fiind crescătoare.

Populația globală este estimată la 24 200 - 49 000 de indivizi. Populația europeană este estimată la 9 000 - 12 300 de perechi cuibăritoare, tendința populațională la nivel european fiind crescătoare.
Populația din România este estimată la 110 - 220 indivizi, tendința populațională fiind crescătoare.
mai putin

Începutul perioadei de reproducere variază în funcție de latitudine, din ianuarie în zonele sudice ale distribuției până în aprilie-mai în zonele arctice. Ponta este formată din 1 - 3 ouă (de obicei 2), incubate pentru o perioadă de 34 - 46 zile. Ambii adulți participă la clocire și la creșterea puilor. Puii părăsesc cuibul după 70 - 90 de zile de la eclozare și sunt dependenți de părinți pentru încă cel puțin 30 de zile, Cuibul este o structură masivă din crengi, căptușită cu mușchi, licheni, alge, iarbă sau lână și este amplasat în arbori înalți sau în stâncării.

Începutul perioadei de reproducere variază în funcție de latitudine, din ianuarie în zonele sudice ale distribuției până în aprilie-mai în zonele arctice. Ponta este formată din 1 - 3 ouă (de obicei 2), incubate pentru o perioadă de 34 - 46 zile. Ambii adulți participă la clocire și la creșterea puilor. Puii părăsesc cuibul după 70 - 90 de zile de la eclozare și sunt dependenți de părinți pentru încă cel puțin 30 de zile, Cuibul este o structură masivă din crengi, căptușită cu mușchi, licheni, alge, iarbă sau lână și este amplasat în arbori înalți sau în stâncării.
mai putin

Principalele amenințări asupra speciei sunt legate de pierderea și degradarea zonelor umede și a habitatelor forestiere din vecinătatea acestora. Alte amenințări sunt: impactul cu turbinele eoline, otrăvirea, utilizarea pesticidelor organoclorurate și poluarea cu metale grele.

Principalele amenințări asupra speciei sunt legate de pierderea și degradarea zonelor umede și a habitatelor forestiere din vecinătatea acestora. Alte amenințări sunt: impactul cu turbinele eoline, otrăvirea, utilizarea pesticidelor organoclorurate și poluarea cu metale grele.
mai putin