Codroş de pădure

Cel mai adesea este intalnita in paduri, dar si in parcuri si gradini din zonele urbane, cuibarind in scorburi. Cam de aceeasi marime ca un macaleandru, dar mult mai slab. Lungimea corpului este de 13-15 cm, anvergura de 22-27 cm, masa corporala de 11-23 g. Masculii au ca semn distinctiv pieptul, tartita si coada de culoare portocalie, partile superioare sunt gri, negru pe fata, gat si aripi. Femela este mai putin colorata, spate maroniu si gri, galben pal pe abdomen. Se hranesc predominant cu nevertebrate si larvele acestora, dar si cu fructele arbustilor si cu seminte. In salbaticie, traiesc doi ani.

Cel mai adesea este intalnita in paduri, dar si in parcuri si gradini din zonele urbane, cuibarind in scorburi. Cam de aceeasi marime ca un macaleandru, dar mult mai slab. Lungimea corpului este de 13-15 cm, anvergura de 22-27 cm, masa corporala de 11-23 g. Masculii au ca semn distinctiv pieptul, tartita si coada de culoare portocalie, partile superioare sunt gri, negru pe fata, gat si aripi. Femela este mai putin colorata, spate maroniu si gri, galben pal pe abdomen. Se hranesc predominant cu nevertebrate si larvele acestora, dar si cu fructele arbustilor si cu seminte. In salbaticie, traiesc doi ani. mai putin

Vizitator de vara al intregii Europe. Ierneaza in Africa, la sud de Sahara, dar la nord de Ecuator. Incep migratia de toamna pe finalul lunii august si revin la locurile de cuibarit in aprilie-mai. Ating maturitatea sexuala la varsta de un an. Masculul ajunge primul la locul de cuibarire si isi delimiteaza un teritoriu. Apoi, incearca sa isi atraga o femela folosind cantece si etalari ale penajului, sta ghemuit pe o creanga cu coada rasfirata si aripile deschise. Specie monogama. Femela construieste un cuib in forma de cupa, folosind iarba si alta vegetatie.

Vizitator de vara al intregii Europe. Ierneaza in Africa, la sud de Sahara, dar la nord de Ecuator. Incep migratia de toamna pe finalul lunii august si revin la locurile de cuibarit in aprilie-mai. Ating maturitatea sexuala la varsta de un an. Masculul ajunge primul la locul de cuibarire si isi delimiteaza un teritoriu. Apoi, incearca sa isi atraga o femela folosind cantece si etalari ale penajului, sta ghemuit pe o creanga cu coada rasfirata si aripile deschise. Specie monogama. Femela construieste un cuib in forma de cupa, folosind iarba si alta vegetatie.
mai putin

Populatia care cuibareste in Europa este foarte mare: 6,8-16 milioane de perechi. Specia a cunoscut un declin puternic in perioada 1970-1990, dar s-a stabilizat in perioada 1990-2000. 

Populatia care cuibareste in Europa este foarte mare: 6,8-16 milioane de perechi. Specia a cunoscut un declin puternic in perioada 1970-1990, dar s-a stabilizat in perioada 1990-2000.  mai putin

Cinci-sapte oua sunt depuse in perioada aprilie-mai si sunt clocite doar de femela pentru 12-14 zile. Marimea medie a unui ou este de 19x14 mm. Ambii parinti hranesc puii, pana cand parasesc cuibul, la 12-15 zile de la eclozare. Cei tineri sunt dependenti de parinti pentru inca doua sau trei saptamani. Perechile scot cate doua randuri de pui pe an in partea de sud a arealului ocupat de specie.

Cinci-sapte oua sunt depuse in perioada aprilie-mai si sunt clocite doar de femela pentru 12-14 zile. Marimea medie a unui ou este de 19x14 mm. Ambii parinti hranesc puii, pana cand parasesc cuibul, la 12-15 zile de la eclozare. Cei tineri sunt dependenti de parinti pentru inca doua sau trei saptamani. Perechile scot cate doua randuri de pui pe an in partea de sud a arealului ocupat de specie.
mai putin

Declinul a fost atribuit schimbarilor din managementul padurilor. Defrisarea a lasat specia fara locuri de cuibarit. Acolo unde nu au locuri de cuibarit, pasarile folosesc si cuiburi artificiale.

Declinul a fost atribuit schimbarilor din managementul padurilor. Defrisarea a lasat specia fara locuri de cuibarit. Acolo unde nu au locuri de cuibarit, pasarile folosesc si cuiburi artificiale. mai putin