Importanta sitului pentru conservare
Lunca Jiului se prezintă ca un mozaic de habitate, format din păduri de luncă și zăvoaie, livezi, pajiști, culturi agricole, bălți, canale, smârcuri, mlaștini, maluri și cursuri de râu. Prezența aici a unui mare număr de specii de păsări constituie dovada diversității mediului de viață și a abundenței resurselor de hrană precum și a locurilor de cuibărit. Situl găzduiește efective importante ale unui număr de 36 ...
mai multe
Lunca Jiului se prezintă ca un mozaic de habitate, format din păduri de luncă și zăvoaie, livezi, pajiști, culturi agricole, bălți, canale, smârcuri, mlaștini, maluri și cursuri de râu. Prezența aici a unui mare număr de specii de păsări constituie dovada diversității mediului de viață și a abundenței resurselor de hrană precum și a locurilor de cuibărit. Situl găzduiește efective importante ale unui număr de 36 de specii de interes conservativ european, precum și 77 de specii migratoare. Efective numeroase din următoarele specii găsesc condiții optime pentru cuibărit: viespar, barză neagră, gaie neagră, caprimulg, ciocănitoare de stejar, pasărea ogorului, stârc pitic și cristel de câmp. Importanța zonei în timpul migrațiilor păsărilor acvatice este reflectată prin numărul mare de exemplare din mai multe specii, precum fluierarul de mlaștină, chirighița cu obraz alb, lopătar, țigănuș, egretă mică, pelican creț, chiră de baltă, pescăruș mic și foarte multe alte specii de păsări de țărm și rațe. Situl este de asemenea important pentru iernarea mai multor specii de rațe și gâște, dar și a cormoranului mic.
mai putin
Prezentare generala a sitului
Lunca Jiului reprezintă o treaptă de relief tânără care a luat naștere sub acțiunea râului Jiu și a factorilor externi și care se găsește astăzi într-un stadiu avansat de acumulare. Lunca este bine dezvoltată pe ambele părți ale râului, atingând lățimea maximă de 12 km și având foarte bine dezvoltat relieful de dune și depozite de nisipuri, între care se găsesc numeroase bălți. Deși nu realizează decât 18% ...
mai multe
Lunca Jiului reprezintă o treaptă de relief tânără care a luat naștere sub acțiunea râului Jiu și a factorilor externi și care se găsește astăzi într-un stadiu avansat de acumulare. Lunca este bine dezvoltată pe ambele părți ale râului, atingând lățimea maximă de 12 km și având foarte bine dezvoltat relieful de dune și depozite de nisipuri, între care se găsesc numeroase bălți. Deși nu realizează decât 18% din suprafața sitului, zonele umede sunt habitatul celor mai multe dintre speciile protejate din acest sit. În urma lucrărilor pentru introducerea în circuitul agricol permanent a terenurilor din lunca Dunării și a Jiului s-au redus foarte mult mlaștinile. Azi au rămas puține suprafețe acoperite de apă și de vegetație caracteristică formată din trestie, papură, rogoz și pipirig, marcând adânciturile terenului în care se mai mențin condițiile obișnuite regiunii de baltă. Alte habitate acvatice sunt reprezentate de râul Jiu, care în interiorul sitului are un curs extrem de meandrat, dar și de către mai multe rețele de canale, fiind prezent în sit și un sector de curs al Dunării. Aceste zone umede sunt importante și pentru cuibăritul unor specii de păsări acvatice (buhaiul de baltă, stârcul pitic, eretele de stuf, pescărelul albastru și mai multe specii de rațe), însă primează importanța lor în migrația speciilor dependente de aceste habitate. Aici poposesc chiar și mai multe zile sau se aglomerează în vederea realizării stolurilor de migrație anuală câte 500-800 de berze albe, până la 1000 de țigănuși și 150-200 de lopătari. În aceste momente din an se pot vedea stoluri de mii de păsări de țărm, printre care se remarcă fluierarul de mlaștină, dar și alte specii protejate în spațiul european precum piciorongul, ciocîntorsul, pescărușul mic, chira de baltă, chirighița cu obraz alb, chira mică și chirighița neagră. Alte specii cu efective foarte mari în timpul migrațiilor sunt fluierarul negru, becațina comună, sitarul de mal, fluierarul cu picioare verzi și pescărușul râzător. Malurile și zonele cu ape mici sunt căutate de către 500-600 de stârcii cenușii, 150-200 de egrete mici și de 20-30 egrete mari. Impresionează și stolurile de rațe, fiind prezente câteva mii din fiecare din următoarele specii: rața mare, rața fluierătoare, rața mică și rața cârâitoare. Bogăția de pește a zonei (crap, caras, caracudă, oblete, văduviţă, lin, biban și babuşcă) determină ca stoluri de până la 70 de exemplare de pelican creț sau cormoran mic să zăbovească în aceste locuri și chiar să rămână pentru iernare. Aici iernează de asemenea și foarte multe rațe și lișițe. Pajiștile și culturile agricole sunt teritoriul de hrănire pentru mai multe specii care cuibăresc în pădurile din sit, care ocupă 43% din suprafața acestuia. Astfel, se hrănesc în habitate deschise, cu mamifere dar și cu păsări, cele 2-4 perechi de gaie neagră, 1-2 perechi de codalb, două perechi de acvilă țipătoare mică, 2-4 perechi de șorecar mare, dar și mai multe perechi de șorecar comun, vânturel roșu, uliu păsărar și uliul rândunelelor. Pădurile sunt formate în principal din stejar brumăriu, iar zăvoaiele din lungul râului au în componența lor salcie, plop și stejar pedunculat pe terenurile nisipoase existând plantații de salcâmi. Toate aceste habitate forestiere sunt utilizate ca loc de reproducere și de specii protejate în spațiul european cum sunt sfrânciocul roșiatic, ciocârlia de pădure, ciocănitoarea de grădină, muscarul gulerat, ciocănitoarea de stejar, caprimulgul și dumbrăveancă. Aceasta din urmă cuibărește chiar și în pâlcuri izolate de copaci scorburoși sau în maluri înalte lutoase, împreună cu pescărașul albastru, prigoarea și lăstunul de mal. Situl este important și pentru conservarea viesparului, o pasăre de pradă care este prezentă cu 12-20 de perechi. Aceasta se hrănește în terenuri deschise cu vegetație ierboasă unde găsește insecte terestre mari, în special albine, viespii sau bondari (adulți, pupe sau larve), precum și cu vertebrate de talie mică. Cuibărește în păduri compacte, dar se adaptează și la pâlcuri izolate de arbori. O specie dependentă de habitatele deschise de pajiști și chiar de culturi agricole este cristelul de câmp, o pasăre protejată în spațiul european care impresionează în acest sit prin numărul mare de perechi cuibăritoare, între 100 și 150.
mai putin
Activitati care se desfasoara in sit si in afara perimetrului acestuia
În sit au loc activităţi de păşunat (cu impact asupra speciilor care cuibăresc pe sol), cultivarea terenurilor (manifestă un impact negativ dacă se utilizează pesticide şi fertilizanţi), exploatare de nisip şi pietriş de pe mal şi din albia râurilor (degradează habitate de hrănire sau cuibărire şi perturbă liniştea păsărilor acvatice) şi sunt prezente linii electrice care pot cauza mortalităţi ridicate în ...
mai multe
În sit au loc activităţi de păşunat (cu impact asupra speciilor care cuibăresc pe sol), cultivarea terenurilor (manifestă un impact negativ dacă se utilizează pesticide şi fertilizanţi), exploatare de nisip şi pietriş de pe mal şi din albia râurilor (degradează habitate de hrănire sau cuibărire şi perturbă liniştea păsărilor acvatice) şi sunt prezente linii electrice care pot cauza mortalităţi ridicate în timpul migraţiilor sau deplasărilor între habitatele de hrănire.
mai putin
Administrarea sitului
Situl are în prezent locuri de campare, fiindu-i necesare panouri de avertizare/atenţionare, panouri de informare şi pentru orientare (hărţi), centru de vizitare/informare, puncte de informare, amenajări pentru observare/supraveghere, bariere pentru limitarea accesului autovehiculelor şi amenajări pentru colectarea deşeurilor.
Situl are în prezent locuri de campare, fiindu-i necesare panouri de avertizare/atenţionare, panouri de informare şi pentru orientare (hărţi), centru de vizitare/informare, puncte de informare, amenajări pentru observare/supraveghere, bariere pentru limitarea accesului autovehiculelor şi amenajări pentru colectarea deşeurilor.
mai putin
GALERIE POZE SI ILUSTRATII