Cresteţ pestriţ

Cresteţul pestriţ este o specie caracteristică zonelor umede, mlăştinoase, cu multă vegetaţie. Duce o viaţă retrasă şi este greu de observat. Lungimea corpului este de 19-22,5 cm şi are o greutate medie de 57-147 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 37-42 cm. Adulţii au înfăţişare similară cu cioc mic, picioare verzi şi o culoare maronie cu dungi negre şi pete albe. Au un repertoriu vocal bogat şi îşi fac remarcată prezenţa prin sunete care se aud la o distanţă de până la 2 km. Se hrăneşte cu insecte şi larvele acestora, melci şi seminţe, plante de apă şi peşti.

Cresteţul pestriţ este o specie caracteristică zonelor umede, mlăştinoase, cu multă vegetaţie. Duce o viaţă retrasă şi este greu de observat. Lungimea corpului este de 19-22,5 cm şi are o greutate medie de 57-147 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 37-42 cm. Adulţii au înfăţişare similară cu cioc mic, picioare verzi şi o culoare maronie cu dungi negre şi pete albe. Au un repertoriu vocal bogat şi îşi fac remarcată prezenţa prin sunete care se aud la o distanţă de până la 2 km. Se hrăneşte cu insecte şi larvele acestora, melci şi seminţe, plante de apă şi peşti.
mai putin

Provenienţa numelui nu este clară. Singura menţiune face referire la un nume veneţian dat acestei familii de păsări.

Provenienţa numelui nu este clară. Singura menţiune face referire la un nume veneţian dat acestei familii de păsări.
mai putin

Este o specie prezentă pe cea mai mare parte a continentului european. Este o specie monogamă, formând perechi care se păstrează pe durata unui sezon de cuibărit. Este o specie teritorială, atât în regiunea de cuibărit, cât şi în cea de iernare. În timpul ritualului nupţial, masculul cântă în reprize de câteva minute de la înserare până târziu în noapte. Cuibul, plasat în vegetaţie, are forma unei cupe şi este construit de ambii parteneri. Iernează în Africa.

Este o specie prezentă pe cea mai mare parte a continentului european. Este o specie monogamă, formând perechi care se păstrează pe durata unui sezon de cuibărit. Este o specie teritorială, atât în regiunea de cuibărit, cât şi în cea de iernare. În timpul ritualului nupţial, masculul cântă în reprize de câteva minute de la înserare până târziu în noapte. Cuibul, plasat în vegetaţie, are forma unei cupe şi este construit de ambii parteneri. Iernează în Africa.
mai putin

Populaţia europeană a speciei este relativ mare, cuprinsă între 120000-260000 de perechi. Aceasta s-a menţinut stabilă între 1970-1990. Deşi în perioada 1990-2000 specia a înregistrat un declin în Ucraina, populaţiile din Rusia şi Belarus au rămas stabile sau chiar au crescut, ceea ce face ca pe ansamblu populaţia să fie considerată stabilă. În România populaţia estimată este de 8000-15000 de perechi, efective mai mari fiind prezente în Rusia, Ucraina şi Belarus.

Populaţia europeană a speciei este relativ mare, cuprinsă între 120000-260000 de perechi. Aceasta s-a menţinut stabilă între 1970-1990. Deşi în perioada 1990-2000 specia a înregistrat un declin în Ucraina, populaţiile din Rusia şi Belarus au rămas stabile sau chiar au crescut, ceea ce face ca pe ansamblu populaţia să fie considerată stabilă. În România populaţia estimată este de 8000-15000 de perechi, efective mai mari fiind prezente în Rusia, Ucraina şi Belarus.
mai putin

Soseşte din cartierele de iernare la începutul lunii aprilie. Femela depune de obicei 8-12 ouă în a doua jumătate a lunii mai, cu o dimensiune medie de 35,9 x 22 mm. Incubaţia durează în medie 18-24 de zile şi este asigurată de ambii parteneri. Puii ies din ou cu un puf negru, lucios şi se pot recunoaşte după ciocul roşu la bază şi alb la vârf. Puii îşi urmează părinţii care le asigură hrana şi devin zburători la 25-28 de zile.

Soseşte din cartierele de iernare la începutul lunii aprilie. Femela depune de obicei 8-12 ouă în a doua jumătate a lunii mai, cu o dimensiune medie de 35,9 x 22 mm. Incubaţia durează în medie 18-24 de zile şi este asigurată de ambii parteneri. Puii ies din ou cu un puf negru, lucios şi se pot recunoaşte după ciocul roşu la bază şi alb la vârf. Puii îşi urmează părinţii care le asigură hrana şi devin zburători la 25-28 de zile.
mai putin

Distrugerea şi degradarea habitatelor umede reprezintă principalele pericole ce afectează specia. Prin proiectul Wings Over Wetlands se urmăreşte refacerea unor habitate umede situate pe traseul de migraţie al speciei.

Distrugerea şi degradarea habitatelor umede reprezintă principalele pericole ce afectează specia. Prin proiectul Wings Over Wetlands se urmăreşte refacerea unor habitate umede situate pe traseul de migraţie al speciei.
mai putin