Culic mic

Se inmulteste in mai multe habitate de tundra, ierneaza in estuare si pe plaje, precum si pe zone mlastinoase. Mai mic decat culicul mare, are o lungime a corpului de 37-45 cm, anvergura de 78-88 cm, masa corporala medie 430 g. Zonele superioare sunt maronii, cele inferioare fiind mai deschise la culoare. Pete negre pe gat si piept, cu tartita alba. Crestetul este maroniu inchis, cu o dunga alba de la frunte la cioc. Ciocul intors in jos are baza roz, iar picioarele sunt gri-albastrui. Masculul si femela seamana foarte bine. Se hranesc cu nevertebrate, fructe de arbusti si seminte, ocazional cu vertebrate mici. In salbaticie, traiesc in medie 11 ani.

Se inmulteste in mai multe habitate de tundra, ierneaza in estuare si pe plaje, precum si pe zone mlastinoase. Mai mic decat culicul mare, are o lungime a corpului de 37-45 cm, anvergura de 78-88 cm, masa corporala medie 430 g. Zonele superioare sunt maronii, cele inferioare fiind mai deschise la culoare. Pete negre pe gat si piept, cu tartita alba. Crestetul este maroniu inchis, cu o dunga alba de la frunte la cioc. Ciocul intors in jos are baza roz, iar picioarele sunt gri-albastrui. Masculul si femela seamana foarte bine. Se hranesc cu nevertebrate, fructe de arbusti si seminte, ocazional cu vertebrate mici. In salbaticie, traiesc in medie 11 ani. mai putin

Vizitator de vara in nordul Europei, ierneaza in zona de coasta a Africii de Vest. Paraseste zona de cuibarit in perioada iulie-septembrie si revine in perioada aprilie-iunie. Se hraneste si noaptea si ziua, afundandu-si ciocul in namol sau ciugulind de pe sol. Atinge maturitatea sexuala la varsta de doi ani. Perechi monogame, de obicei cuibaresc in colonii dispersate, dar sunt foarte teritoriale si isi apara zona de cuibarire. Masculii astrag femelele cu cantece in timp ce zboara in cercuri la inaltime. Odata formata perechea, femela face o adancitura in sol si aduce frunze pentru a construi cuibul. Deseori construiesc cuiburi in iarba, buruieni sau pe o movila.

Vizitator de vara in nordul Europei, ierneaza in zona de coasta a Africii de Vest. Paraseste zona de cuibarit in perioada iulie-septembrie si revine in perioada aprilie-iunie. Se hraneste si noaptea si ziua, afundandu-si ciocul in namol sau ciugulind de pe sol. Atinge maturitatea sexuala la varsta de doi ani. Perechi monogame, de obicei cuibaresc in colonii dispersate, dar sunt foarte teritoriale si isi apara zona de cuibarire. Masculii astrag femelele cu cantece in timp ce zboara in cercuri la inaltime. Odata formata perechea, femela face o adancitura in sol si aduce frunze pentru a construi cuibul. Deseori construiesc cuiburi in iarba, buruieni sau pe o movila. mai putin

Populatia care cuibareste in Europa este mare, 160.000 – 360.000 de perechi, iar declinul din anumite tari, in perioada 1990-2000 a fost compensat cu cresterea populatiei in altele. La acest moment, specia nu cuibareste in Romania.

Populatia care cuibareste in Europa este mare, 160.000 – 360.000 de perechi, iar declinul din anumite tari, in perioada 1990-2000 a fost compensat cu cresterea populatiei in altele. La acest moment, specia nu cuibareste in Romania. mai putin

Imperecherea are loc in perioada mai-iulie. Cei doi parinti clocesc trei-patru oua cu marimea de 58x41 mm, timp de 27-28 de zile, si au grija de pui pana cand acestia parasesc cuibul, la 35-40 de zile de la eclozare. Scot un singur rand de pui pe an.

Imperecherea are loc in perioada mai-iulie. Cei doi parinti clocesc trei-patru oua cu marimea de 58x41 mm, timp de 27-28 de zile, si au grija de pui pana cand acestia parasesc cuibul, la 35-40 de zile de la eclozare. Scot un singur rand de pui pe an. mai putin

Populatia a cunoscut un declin in secolul al XIX-lea, ca urmare a vanatorii in timpul migratiei, dar acum numarul de pasari este mai mult sau mai putin stabil. Cea mai mare amenintare la aceasta ora este disparitia habitatului din zonele umede de coasta.

Populatia a cunoscut un declin in secolul al XIX-lea, ca urmare a vanatorii in timpul migratiei, dar acum numarul de pasari este mai mult sau mai putin stabil. Cea mai mare amenintare la aceasta ora este disparitia habitatului din zonele umede de coasta. mai putin