Cursul Dunării - Baziaş - Porţile de Fier

Situl cuprinde cel mai mare și cel mai spectaculos defileu de fluviu din Europa, care se întinde de la intrarea Dunării în țară și până amonte de barajul Porțile de Fier I, având o lungime totală de 134 km. El reprezintă una dintre puținele arii în care pe o suprafață restrânsă se pot întâlni un număr mare de specii de păsări, multe dintre ele periclitate și protejate la nivel național, european și chiar ... mai multe

Situl cuprinde cel mai mare și cel mai spectaculos defileu de fluviu din Europa, care se întinde de la intrarea Dunării în țară și până amonte de barajul Porțile de Fier I, având o lungime totală de 134 km. El reprezintă una dintre puținele arii în care pe o suprafață restrânsă se pot întâlni un număr mare de specii de păsări, multe dintre ele periclitate și protejate la nivel național, european și chiar internațional. Situl oferă resurse apreciabile de hrană și locuri de odihnă pentru aproximativ 200 de specii de păsări, ceea ce reprezintă aproape jumătate din numărul speciilor prezente în România. Situl a fost desemnat pentru conservarea efectivelor populaţionale a 13 specii de păsări protejate la nivel european, dintre care se remarcă ferestrașul mic, lebăda de iarnă, cormoranul mic, barza neagră, egreta mare și egreta mică. În sit pot fi observate și 62 de specii de păsări migratoare, dintre care trei specii sunt periclitate la nivel global. Se remarcă prezența unor specii sudice care sunt extrem de rar cuibăritoare în România precum rândunica roșcată, lăstunul de stâncă, pietrarul mediteranean și presura bărboasă. Situl are și colonii mari de lăstuni de mal, care au fost incluse în Rezervația naturală Râpa cu lăstuni din Valea Divici, dar și o serie de zone cu statut special de protecție care se remarcă printr-o integritate ecologică deosebită: zona umedă Ostrov-Moldova Veche, Insula Calinovăţ și zona umedă Divici-Pojejena. Cele mai mari efective le au în sit următoarele specii: rața cu cap castaniu, lișița, rața cârâitoare, rața moțată, rața mare, dar și rața sunătoare, care apare în număr mult mai mic în restul țării. Ocazional apar și rațe nordice extrem de rare în România, precum eiderul, rața catifelată, rața neagră și rața de ghețuri. În perioada de migrație situl găzduiește efective de păsări acvatice care ajung la un număr impresionant de peste 50000 de exemplare datorită apelor care nu îngheață, a prezenței întinselor locuri liniștite și a existenței unei surse de hrană extrem de bogate. Aceste efective prezente în sectorul românesc al Dunării, prin dublarea numărului (datorită sectorului sârbesc), demonstrează importanța deosebită a întregului curs al fluviului pentru conservarea speciilor de păsări acvatice, care au aici o cale de migrație foarte importantă care face legătura între Câmpia Panonică și Peninsula Balcanică (Bulgaria-Bosfor). mai putin

Situl se află în partea de SV a României, la frontiera de stat cu Serbia, incluzând ca unitate geomorfologică distinctă în peisaj Defileul Dunării cu o lungime de 134 km. Acesta este caracterizat printr-o alternanţă de bazinete depresionare şi sectoare de îngustare, diferenţiate datorită structurii geologice extrem de complexe a unităţilor majore de relief traversate de fluviu. Sectoarele de îngustare sunt date în general ... mai multe

Situl se află în partea de SV a României, la frontiera de stat cu Serbia, incluzând ca unitate geomorfologică distinctă în peisaj Defileul Dunării cu o lungime de 134 km. Acesta este caracterizat printr-o alternanţă de bazinete depresionare şi sectoare de îngustare, diferenţiate datorită structurii geologice extrem de complexe a unităţilor majore de relief traversate de fluviu. Sectoarele de îngustare sunt date în general de traversarea unor zone calcaroase, formându-se spectaculoasele Cazane Mari şi Mici. Dintre elementele de relief care prezintă un mare interes ornitologic trebuie remarcate ostroavele Moldova Nouă și Calinovăț, dar și delta făcută de râul Nera la confluența cu Dunărea. Versanții sectorului românesc al Defileului Dunării au o expoziție predominant sudică care, sub influențele climatice mediteraneene semnificative, determină ca în tufărișurile xerofile formate de șibliacuri din scumpie, cer, cărpiniță și mojdrean să cuibărească specii de păsări cu origine sudică precum presura bărboasă și pietrarul mediteranean. Tot datorită acestor particularități climatice, pereții calcaroși ai Cazanelor Mari și Mici sunt locul de cuibărire al lăstunului de stâncă și al drepnelei mari. Sub polițele din abrupturile stâncoase, în boltele intrărilor în peșteri și chiar sub poduri sau viaducte își face cuibul rândunica roșcată, o specie mediteraneană aflată în expansiune în țara noastră. O specie răpitoare de interes comunitar cuibăritoare în sit este gaia neagră, iar în tipul pasajelor se văd frecvent hrănindu-se cu oferta trofică bogată în specii de pește câteva exemplare de vultur pescar. Codalbul, eretele vânăt și șorecarul mare sunt specii protejate care iernează pe teritoriul sitului, hrănindu-se din bogăția de păsări din această perioadă a anului. Importanța foarte mare a sitului în conservarea avifaunei din țara noastră dar și din această parte a Europei este dată de amploarea fenomenului de migrație la care iau parte foarte multe păsări acvatice din cele mai diverse specii. Datorită influenţei circulaţiei aerului cald de origine mediteraneană în Clisura Dunării, temperatura aerului în sit înregistrează valori mai ridicate în comparaţie cu alte unităţi montane ale ţării, ceea ce face ca acest sector al Dunării să fie un cartier de iernare căutat de efective extrem de numeroase ale unor specii cum ar fi rața moțată sau rața cu cap castaniu. Această din urmă specie iernează în sit cu efective de până la 26500 de exemplare, în literatură fiind descrise însă și aglomerări de rațe cu cap castaniu care depășesc 40000 de exemplare. După construirea barajului de la Gura Văii şi formarea lacului de acumulare care are o suprafață de 700 km 2 , gurile de vărsare ale tuturor afluenţilor direcţi ai Dunării au fost inundate şi transformate în golfuri de diferite dimensiuni. În aceste ape puțin adânci sau de-a lungul țărmurilor mai ferite de curentul puternic al apei s-a dezvoltat o vegetație submersă abundentă care adăpostește o faună bogată de broaște, șerpi și mai ales pești. Ihtiofauna din sit este formată dintr-un număr impresionant de 62 de specii, dintre care amintim pe cele mai frecvent întâlnite: carasul, somnul, fitofagul, crapul, plătica, știuca, șalăul și avatul. În aceste locuri staționează în timpul iernii rarele exemplare de cufundac mic și cufundac polar, dar și aproape 900 de cormorani mici. Spre maluri se hrănesc din această ofertă trofică bogată numeroase egrete mari și egrete mici, la care se adaugă și foarte mulți stârci cenușii și cormorani mari. Datorită tranzitului naval și volumului mare de apă, aceasta rareori îngheață și constituie loc de iernare pentru efective foarte mari de până la 1500 de exemplare de ferestraș mic și de peste 1560 exemplare de rață sunătoare. În această perioadă sunt observate și specii mai rare precum ferestrașul mare și ferestrașul moțat sau foarte rare pentru țara noastră, cum sunt eiderul, rața catifelată, rața neagră și rața de ghețuri. Iernează în sit și câteva sute de exemplare din speciile rață fluierătoare, rață mare, rață mică, găinușă de baltă și câteva mii de lișițe. În lungul văii Dunării trece o cale de migrație importantă care face legătura dintre Câmpia Panonică și Peninsula Balcanică. Migrația de toamnă a păsărilor se face pe direcția NE-SV, iar cea de primăvară în sens opus, în lungul defileului Dunării. Un număr important de specii de păsări cu efective populaționale mari se opresc aici în timpul acestor deplasări. Amintim în acest sens efectivele speciilor de interes european pentru conservare precum egreta mare (120-160 de exemplare) și lebăda de iarnă (180-200 de exemplare). Alături de acestea impresionează și numărul altor specii precum lișița (până la 12000 și chiar mai multe exemplare), rața moțată (până la 4500 de exemplare), rața cârâitoare (până la 2500 de exemplare), rața mare (până la 2300 de exemplare), rața fluierătoare (până la 1200 de exemplare), cormoranul mare (800-900 de exemplare), rața lingurar (400-600 de exemplare), corcodelul mare și găinușa de baltă (fiecare cu până la 400 de exemplare). Aceste efective numeroase de păsări sunt prezente în tot lungul sitului în apropierea malului, fiind concentrate însă în mod special în trei rezervații naturale. Ostrovul Moldova Veche este caracterizat de vegetaţia specifică zonelor umede. Pădurea bătrână de salcie aflată pe insulă constituie de asemenea, datorită naturalităţii sale, un punct de atracţie deosebit pentru păsări. Sunt prezente și suprafețe de trestie, rogoz și pipirig. Pe insulă au fost identificate 72 de specii de păsări, dintre care amintim cormoranul pitic, cormoranul mare, stârcul purpuriu, stârcul de noapte, egreta mică, rața pestriță și pietrarul mediteranean. Insula Calinovăț se caracterizează de asemenea prin vegetație hidrofilă și higrofilă, specifică zonelor umede, pe insulă existând și o pădure bătrână de salcie albă. Compoziţia avifaunistică este asemănătoare cu cea a Ostrovului Moldova Veche. Zona Divici-Pojejena cuprinde luciul de apă limitrof malului Dunării până la o adâncime de 1,5 m, cinci bălți și o zonă întinsă cu tufărișuri și formațiuni ierboase, importantă pentru cuibăritul multor specii de păsări acvatice. De remarcat este și prezența rezervației naturale Râpa cu lăstuni din Valea Divici,\n \n care a fost constituită pentru conservarea coloniei de peste 100 de cuiburi de lăstuni ce s-a format în abrupturile depozitelor leossoide cuaternare de aici. mai putin

Următoarele activităţi au loc în interiorul sitului şi manifestă un impact negativ asupra speciilor de păsări: păşunatul pe insule (perturbă cuibăritul şi odihna păsărilor şi conduce la o rată reproductivă scăzută a speciilor cuibăritoare pe aceste insule), braconajul prin colectarea de ouă sau prin împuşcare (scade succesul reproductiv al păsărilor şi reduce în mod direct efectivele, mai ales la raţe şi ... mai multe

Următoarele activităţi au loc în interiorul sitului şi manifestă un impact negativ asupra speciilor de păsări: păşunatul pe insule (perturbă cuibăritul şi odihna păsărilor şi conduce la o rată reproductivă scăzută a speciilor cuibăritoare pe aceste insule), braconajul prin colectarea de ouă sau prin împuşcare (scade succesul reproductiv al păsărilor şi reduce în mod direct efectivele, mai ales la raţe şi gâşte), pescuitul sportiv (practicat de pe maluri pe toată lungimea sitului, deranjează păsările mai ales în perioadele de migraţie, reproducere şi creştere a puilor), extragerea pietrişului şi a nisipului (are impact major direct asupra păsărilor prin deranjul provocat în habitatele lor de odihnă), navigaţia de agrement (în perioadele de cuibărit şi creştere a puilor). Prezenţa parcurilor eoliene în imediata vecinătate a sitului şi intenţia de înfiinţare a altora în viitor constituie o ameninţare majoră pentru întreaga avifaună a sitului. mai putin

Situl prezintă în teren mai multe panouri de informare, spaţii administrative în cadrul sediului Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier din Orşova, staţiuni ştiinţifice de cercetare la Orşova şi Eşelniţa, centre de informare şi documentare în Drobeta Turnu Severin, Orşova, Berzasca şi Moldova Nouă, un punct de informare în Dubova, mai multe puncte de intrare, amenajări pentru observare/supraveghere (dar ... mai multe

Situl prezintă în teren mai multe panouri de informare, spaţii administrative în cadrul sediului Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier din Orşova, staţiuni ştiinţifice de cercetare la Orşova şi Eşelniţa, centre de informare şi documentare în Drobeta Turnu Severin, Orşova, Berzasca şi Moldova Nouă, un punct de informare în Dubova, mai multe puncte de intrare, amenajări pentru observare/supraveghere (dar care nu sunt suficiente) şi amenajări pentru colectarea deşeurilor în comunităţile locale. Este necesară împrejmuirea şi amplasarea de bariere în unele zone de interes mare conservativ. mai putin