Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului

Deși este situat într-o regiune relativ bine locuită din Depresiunea Transilvaniei, situl dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată prin numărul de 40 de specii de păsări de interes conservativ european, dintre care 15 sunt specii de răpitoare diurne și nocturne. Mozaicul de habitate format din păduri de foioase, păşuni, fâneţe şi terenuri agricole susține populaţii importante din specii ... mai multe

Deși este situat într-o regiune relativ bine locuită din Depresiunea Transilvaniei, situl dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată prin numărul de 40 de specii de păsări de interes conservativ european, dintre care 15 sunt specii de răpitoare diurne și nocturne. Mozaicul de habitate format din păduri de foioase, păşuni, fâneţe şi terenuri agricole susține populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene precum acvila ţipătoare mică, viesparul, barza neagră, huhurezul mare, cristelul de câmp, caprimulgul, ciocănitoarea de stejar, sfrânciocul roşiatic și ciocârlia de pădure. Această zonă este una dintre cele mai mari arii semi-naturale și probabil una dintre cele mai bine conservate din regiunea biogeografică continentală din Transilvania. Situl este o zonă cheie pentru conservarea acvilei ţipătoare mici, specie care este prezentă cu 51-65 de perechi, ceea ce reprezintă 3% din populaţia naţională. O altă specie răpitoare cu efective semnificative în sit este viesparul, cele 90-120 de perechi cuibăritoare din sit reprezentând 5,5% din populaţia acestei specii la nivelul întregii ţării. Cristelul de câmp, care este o pasăre periclitată la nivel global, are un efectiv cuibăritor foarte important în sit, acesta fiind de 300-350 de perechi. Pe lângă speciile cuibăritoare, situl este important şi pentru unele specii de pasaj așa cum sunt acvila țipătoare mare și silvia porumbacă, sau pentru unii oaspeţi de iarnă precum eretele vânăt, eretele sur, șoimul călător şi şoimul de iarnă. mai putin

Situl se întinde de-a lungul râurilor Niraj și Târnava Mică, care străbat Dealurile Târnavelor ce ocupă cea mai mare parte a nordului și nord-estului Podișului Hârtibaciului, aflat în sudul Depresiunii Transilvaniei. Este un areal predominant forestier situat pe culoare de văi foarte largi, în cadrul cărora apar terase și lunci extinse. Peisajul are un aspect mozaicat cu păduri de foioase, pajiști semi-naturale și ... mai multe

Situl se întinde de-a lungul râurilor Niraj și Târnava Mică, care străbat Dealurile Târnavelor ce ocupă cea mai mare parte a nordului și nord-estului Podișului Hârtibaciului, aflat în sudul Depresiunii Transilvaniei. Este un areal predominant forestier situat pe culoare de văi foarte largi, în cadrul cărora apar terase și lunci extinse. Peisajul are un aspect mozaicat cu păduri de foioase, pajiști semi-naturale și terenuri agricole pe care se practică o agricultură de tip extensiv. Vegetația dominantă este cea de păduri nemorale de gorun și carpen, mai rar și numai sub formă insulară fiind întâlnite pădurile de stejar sau făgetele. De-a lungul râurilor se găsesc și pâlcuri de păduri aluviale formate din arin negru și frasin. Toate aceste păduri ocupă 45% din suprafața sitului și determină ca peste 80% din speciile de păsări de interes comunitar prezente aici să fie păsări care cuibăresc sau se hrănesc în habitate cu vegetație lemnoasă. Dintre acestea se evidențiază efectivele cuibăritoare ale acvilei ţipătoare mici, cde 51 până la 65 de perechi, ceea ce înseamnă că un procent de 3% din întreaga populaţie de la nivel național a acestei specii cuibărește aici. O altă pasăre răpitoare cu o populaţie semnificativă în sit este viesparul, care este bine reprezentat de un număr de 90 până la 120 de perechi clocitoare, ceea ce reprezintă 5,5% din populaţia de viespari de la nivelul întregii ţării. Alături de aceste două răpitoare diurne, în habitatele forestiere ale sitului mai apar ca specii rezidente și două răpitoare de noapte, buha și huhurezul, ultima dintre acestea având în anii cu hrană suficientă până la 45 de perechi care cuibăresc în sit. În lipsa habitatului preferat pentru cuibărire, care este reprezentat de stâncării, în sit sunt prezente doar 1-2 exemplare de acvilă de munte și nu este exclus ca o pereche să și cuibărească în arborii înalți din pădurile îndepărtate de comunitățile umane. Până la două perechi de acvilă mică își construiesc cuibul în pădurile de șleau cu copaci mari situate în vecinătatea unor terenuri deschise, habitat preferat pentru reproducere și de către șerpar. În pâlcurile de păduri mature aflate în apropierea unor cursuri de apă cuibăresc până la șase perechi de barză neagră, iar în comunitățile care împresoară situl se găsesc până la 60 de cuiburi ocupate de barza albă, această specie folosind habitatele sitului ca teritoriu de hrănire. În afară de cele enumerate, alte specii de interes comunitar care cuibăresc în habitatele forestiere ale sitului cu un număr impresionat de perechi sunt ciocănitoarea de stejar (până la 650 de perechi), ciocârlia de pădure (3800-4200 de perechi), muscarul gulerat (3200-4000 de perechi) și sfrânciocul roșiatic (8500-9000 de perechi). Impresionant este numărul foarte mare de perechi cuibăritoare de caprimulg (până la 500), care găsesc în aceste păduri de foioase întrepătrunse de terenuri deschise habitatul ideal pentru hrănire și creștere a puilor. Specia utilizează lizierele de pădure pentru amplasarea cuiburilor în adâncituri din sol căptușite cu frunze uscate, ziua exemplarele odihnindu-se întinse pe crengile groase din jur, cu care se confundă datorită penajului de camuflaj. De asemenea, situl deţine efective cuibăritoare semnificative și pentru alte specii de interes comunitar cum ar fi ciocănitoarea neagră, ghionoaia sură și sfrânciocul cu frunte neagră. Cristelul de câmp, specie periclitată pe plan global, are un efectiv mare cuibăritor în sit, format din 300 până la 350 de perechi, ceea ce evidențiază o bună gospodărire a pajiștilor și un mod tradițional de cultivare a terenului. Specia cuibărește frecvent în aceste habitate seminaturale și antropice și mai rar pe coastele însorite ale principalelor râuri unde apare o vegetație de tip stepic amestecată cu multe tufărișuri, unde se retrage mai ales după terminarea cuibăritului. Pe lângă speciile care se reproduc în sit, acesta este important şi pentru unii oaspeţi de iarnă, cum sunt eretele vânăt şi şoimul de iarnă. Câte 40-60 și respectiv 20-30 de exemplare din aceste specii aleg teritoriile deschise ale sitului ca și cartiere de iernare, hrănindu-se cu mamiferele active în acest sezon rece dar și cu păsări. Apele stătătoare cu vegetație de stuf ale lacului Bezid, situat lângă localitatea Sângeorgiu de Pădure, împreună cu albiile meandrate ale râurilor care de multe ori sunt flancate de brâuri de stuf, aduc pe lista de păsări de interes conservativ european și specii care cuibăresc lângă habitate acvatice precum pescărașul albastru, stârcul pitic și eretele de stuf, sau care utilizează aceste habitate în timpul migrațiilor, cum o fac stârcul de noapte, egreta mare, bătăușul, fluierarul de mlaștină sau chirighița cu obraz alb. În afara speciilor de interes comunitar în sit se întâlnesc şi populaţii importante ale unor păsări care au suferit un declin în ultimii ani în România. Dintre acestea menţionăm potârnichea, capîntortura, uliul porumbar,\n \n ciocârlanul, ciuşul şi albinărelul. Pentru toate aceste specii situl are un rol foarte important în conservarea pe termen lung. mai putin

Activităţile care au loc în sit şi manifestă un impact negativ asupra speciilor pentru care acesta a fost desemnat sunt reprezentate de agricultură (dacă are loc cu schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în cele intensive, cu monoculturi, fertilizanţi şi pesticide, toate influenţând negativ populaţiile de cristel de câmp şi păsări răpitoare), schimbarea habitatului semi-natural (prin ... mai multe

Activităţile care au loc în sit şi manifestă un impact negativ asupra speciilor pentru care acesta a fost desemnat sunt reprezentate de agricultură (dacă are loc cu schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în cele intensive, cu monoculturi, fertilizanţi şi pesticide, toate influenţând negativ populaţiile de cristel de câmp şi păsări răpitoare), schimbarea habitatului semi-natural (prin încetarea cositului sau a păşunatului, poate afecta unele populaţii de păsări care se hrănesc sau cuibăresc în pajiştile utilizate tradiţional ca păşuni şi fânaţe), braconaj şi vânătoare (manifestă un impact major negativ), desecarea zonelor umede de-a lungul râurilor (reduce populaţiile speciilor dependente de zonele umede), cosit timpuriu (dacă se practică înaintea terminării cuibăritului la cristel de câmp), incendierea vegetaţiei (are impact negativ asupra păsărilor mai ales în perioada de cuibărit), lucrări silvice care includ extragerea arborilor bătrâni şi a celor uscaţi (reduc habitatele de cuibărire şi hrănire la răpitoare şi ciocănitori, iar dacă se practică în perioada de reproducere se ajunge la scăderea succesului reproductiv al acestor specii) şi reîmpăduriri ale zonelor naturale şi seminaturale deschise (are impact negativ prin dispariţia habitatului păsărilor care cuibăresc sau se hrănesc din acestea). mai putin

Situl are o clădire administrativă în Miercurea Nirajului, panouri de informare, puncte de informare la sediile unor asociaţii, puncte de intrare, trasee turistice şi amenajări pentru colectarea deşeurilor. Există de asemenea şi poteci/drumuri pentru vizitare, dar care nu sunt suficiente, fiind necesară suplimentarea acestora. Pentru un management eficient al vizitatorilor în sit este necesară amplasarea de panouri de ... mai multe

Situl are o clădire administrativă în Miercurea Nirajului, panouri de informare, puncte de informare la sediile unor asociaţii, puncte de intrare, trasee turistice şi amenajări pentru colectarea deşeurilor. Există de asemenea şi poteci/drumuri pentru vizitare, dar care nu sunt suficiente, fiind necesară suplimentarea acestora. Pentru un management eficient al vizitatorilor în sit este necesară amplasarea de panouri de avertizare/atenţionare şi a panourilor pentru orientare cu hărţi, înfiinţarea unor centre de vizitare şi informare, ridicarea unor amenajări pentru observare şi supraveghere, amplasarea de bariere pentru restricţionarea accesului cu autovehicule, realizarea de trasee tematice şi amenajarea unor locuri de campare. mai putin