Defileul Mureşului Superior

Situl a fost desemnat pentru conservarea efectivelor populaţionale a 23 de specii de păsări protejate la nivel european, 19 dintre acestea fiind clocitoare, fapt care creşte valoarea conservativă a sitului. Următoarele nouă specii de păsări din sit sunt ameninţate la nivelul Uniunii Europene şi realizează aici efective populaţionale cuibăritoare semnificative: cocoşul de munte, ierunca, ciuvica, huhurezul mare, minuniţa, ... mai multe

Situl a fost desemnat pentru conservarea efectivelor populaţionale a 23 de specii de păsări protejate la nivel european, 19 dintre acestea fiind clocitoare, fapt care creşte valoarea conservativă a sitului. Următoarele nouă specii de păsări din sit sunt ameninţate la nivelul Uniunii Europene şi realizează aici efective populaţionale cuibăritoare semnificative: cocoşul de munte, ierunca, ciuvica, huhurezul mare, minuniţa, ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea de munte, muscarul gulerat și muscarul mic. Șapte dintre aceste specii sunt sedentare, ele necesitând condiţii optime de habitat şi hrană care să rămână constante pe tot parcursul anului. Situl se află printre cele mai importante din România în conservarea a trei specii de bufniţe și două specii de ciocănitori. Cocoşul de munte şi ierunca, prin cele 70-100 și respectiv 180-220 de perechi rezidente, atribuie acestui sit un rol deosebit de important în protecția acestor specii. Toate cele menționate reflectă calitatea deosebită a habitatelor sitului formate în proporție de 70% de păduri bătrâne de amestec de fag, molid și brad și respectiv din făgete şi molidișuri pure, care alcătuiesc o structură compactă şi foarte puţin deranjată de intervenția antropică. mai putin

Situl, care include Defileul Mureșului, este localizat în partea de vest a Carpaţilor Orientali şi desparte Munţii Călimani de Munţii Gurghiu. Râul Mureş a săpat adânc în formaţiunile vulcanice pe care le străbate formând un defileu spectaculos cu unele sectoare foarte înguste, evidenţiind astfel la suprafață scurgeri de lavă şi conglomerate vulcanice. Pe parcursul celor 34 km ai defileului, râul are o cădere de ... mai multe

Situl, care include Defileul Mureșului, este localizat în partea de vest a Carpaţilor Orientali şi desparte Munţii Călimani de Munţii Gurghiu. Râul Mureş a săpat adânc în formaţiunile vulcanice pe care le străbate formând un defileu spectaculos cu unele sectoare foarte înguste, evidenţiind astfel la suprafață scurgeri de lavă şi conglomerate vulcanice. Pe parcursul celor 34 km ai defileului, râul are o cădere de nivel de aproximativ 210 m. Cea mai mare parte a teritoriului este acoperită de păduri (conifere, amestec sau foioase), în care apar fagul, molidul și bradul. Alături de aceste trei specii dominante în stratul arborilor se găsesc şi paltinul, scoruşul, frasinul, mesteacănul, teiul pucios și tisa. Stratul ierbos este bogat, cu specii valoroase precum colțișorul, tătăneasa, piciorul cocoșului, omagul, vulturica și mierea ursului. Influența curenților de aer care imprimă climei un caracter mai rece și umed determină ca molidul să coboare în acest sit până la altitudinea de 600 m. Cele mai frumoase molidişuri se găsesc în jurul comunelor Lunca Bradului şi Stânceni, iar în jurul localităților Răstoliţa și Bistra Mureşului suprafeţe mari sunt ocupate de făgete întinse. Gorunetele apar la ieşirea râului din defileu, pe versantul sudic al acestuia. Pădurile de luncă sunt prezente aproape pe tot cursul defileului, însoțind albia râului Mureș. În amonte de Lunca Bradului, ele au o răspândire mai redusă și sunt formate din mai multe specii de sălcii. În aval de această localitate apar pâlcuri întinse în care speciile dominante sunt aninul alb și aninul negru. Cele mai frumoase aninişuri sunt cele în care stratul ierbos este dominat de spata dracului și se găsesc în jurul localităților Andreneasa și Răstoliţa. Toate aceste păduri alcătuiesc o structură compactă şi puţin deranjată care ocupă 70% din suprafața sitului. Acestea, împreună cu pajiștile care ocupă 15% din suprafața sitului și foarte mici terenuri cultivate reprezintă habitatul de cuibărire și hrănire pentru un număr însemnat de specii de răpitoare diurne sau nocturne, galinacee, ciocănitori și păsări cântătoare. Prin habitatele foarte puțin afectate de intervenția sau prezența umană, acest sit conservă una dintre cele mai mari populații de cocoș de munte (până la 100 de perechi) și de ieruncă (până la 220 de perechi). Ambele specii trăiesc de preferință în păduri de molid mature, nu foarte dese, ascunzându-și cuiburile și puii în subarboretul și stratul ierbos bogat format îndeosebi din afin negru și merișor. Tot în aceste molidișuri impresionează și numărul de perechi ale celor două specii mici de bufniță: minunița (110-130 de perechi) și ciuvica (50-60 de perechi). În zonele cu stâncării foarte retrase din defileu și situate cât mai departe de așezările omenești, cuibăresc două până la cinci perechi de buhă. Huhurezul mare, cu cele 60-80 de perechi cuibăritoare, întregește lista speciilor de răpitoare nocturne ale sitului. Speciile de răpitoare de zi care au efective cuibăritoare în mod constant în sit sunt șerparul, acvila mică, viesparul și acvila țipătoare mică. Eretele de stuf și eretele sur sunt specii migratoare care apar în sit doar în perioada de pasaj. Tot specie de pasaj, care trece peste sit în timpul migrațiilor, este și stârcul de noapte. Din nord vine în timpul iernii pe aceste meleaguri șoimul de iarnă, până la cinci exemplare din această mică pasăre de pradă care se hrănește în principal cu păsări de talie mică fiind prezente aici. Cele trei specii de ciocănitori protejate în spațiul european care au efective rezidente formate din multe perechi clocitoare sunt ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea de munte și ciocănitoarea cu spate alb. Ultimele două specii sunt mai rar întâlnite, ele preferând în special să își sape cuibul în arborii complet sau parțial uscați din pădurile bine închegate de molid, coborând uneori și în cele de amestec. În pădurile de foioase se întâlnesc caprimulgul, muscarul mic și muscarul gulerat, iar în rariști și în tufărișurile din pajiști cuibărește sfrânciocul roșiatic. Condițiile de habitat din acest sit fiind excelente pentru muscari, sunt prezente efective foarte mari de până la 1600 de perechi de muscar mic și până l0000 de perechi de muscar gulerat. Cursul Mureșului, care trece peste un pat de bolovani și stânci, cu maluri pietroase și mici plaje de pietriș, este ocupate de câteva perechi teritoriale de mierlă neagră. Tot în aceste habitate cuibărește și codobatura de munte și se întâlnesc rare exemplare de fluierar de munte. mai putin

În sit se desfăşoară următoarele activităţi care afectează negativ în mod semnificativ păsările pentru care acesta a fost desemnat: managementul forestier general (exploatarea forestieră afectează negativ toate speciile de păsări prin distrugerea habitatelor de reproducere şi hrănire dar şi prin perturbarea liniştii), vânătoarea şi braconajul (afectează numeric speciile de păsări, în special cocoşul de munte ... mai multe

În sit se desfăşoară următoarele activităţi care afectează negativ în mod semnificativ păsările pentru care acesta a fost desemnat: managementul forestier general (exploatarea forestieră afectează negativ toate speciile de păsări prin distrugerea habitatelor de reproducere şi hrănire dar şi prin perturbarea liniştii), vânătoarea şi braconajul (afectează numeric speciile de păsări, în special cocoşul de munte dar şi restul comunităţii de păsări), turismul (dacă se practică drumeţia în afara traseelor marcate) şi accesul cu autovehicule de teren în afara drumurilor publice (care deranjează liniştea şi teritoriile de reproducere). mai putin

În sit există câteva panouri de informare, însă acestea nu sunt suficiente fiind necesară suplimentarea lor. De asemenea, mai există în teren panouri de avertizare/atenţionare, puncte de intrare în sit, poteci/drumuri pentru vizitare, trasee turistice, locuri de campare, amenajări pentru colectarea deşeurilor, vetre de foc şi o clădire administrativă. Pentru o bună organizare a activităţilor de turism în sit sunt ... mai multe

În sit există câteva panouri de informare, însă acestea nu sunt suficiente fiind necesară suplimentarea lor. De asemenea, mai există în teren panouri de avertizare/atenţionare, puncte de intrare în sit, poteci/drumuri pentru vizitare, trasee turistice, locuri de campare, amenajări pentru colectarea deşeurilor, vetre de foc şi o clădire administrativă. Pentru o bună organizare a activităţilor de turism în sit sunt necesare panouri cu hărţi pentru orientare, puncte de informare şi trasee tematice. mai putin