Foto: Szabo József Iosif
Descriere
Gaia roşie cunoscută şi sub denumirea de şorliţă, este o pasăre de pradă
diurnă de mărime medie caracteristică pădurilor din regiunile deluroase
şi muntoase ce prezintă luminişuri şi sunt situate în apropierea
zonelor umede.Lungimea corpului este de 61-72 cm cu o greutate de
800-1200 g pentru mascul şi 1000-1300 g pentru femelă. Anvergura
aripilor este cuprinsă între 140-165 cm. Adulţii au o înfăţişare
similară. Penajul este o combinaţie frumoasă de negru, gri şi maro
ruginiu. Coada prezintă o furculiţă adâncă, caracteristică. Se hrăneşte
cu resturi de animale şi hoituri dar şi cu rozătoare, păsări, broaşte,
şopârle, insecte, peşti şi râme.
Gaia roşie cunoscută şi sub denumirea de şorliţă, este o pasăre de pradă
diurnă de mărime medie caracteristică pădurilor din regiunile deluroase
şi muntoase ce prezintă luminişuri şi sunt situate în apropierea
zonelor umede.Lungimea corpului este de 61-72 cm cu o greutate de
800-1200 g pentru mascul şi 1000-1300 g pentru femelă. Anvergura
aripilor este cuprinsă între 140-165 cm. Adulţii au o înfăţişare
similară. Penajul este o combinaţie frumoasă de negru, gri şi maro
ruginiu. Coada prezintă o furculiţă adâncă, caracteristică. Se hrăneşte
cu resturi de animale şi hoituri dar şi cu rozătoare, păsări, broaşte,
şopârle, insecte, peşti şi râme.
mai putin
Etimologia denumirii stiintifice
Numele de gen şi de specie provin din latinescul milvus – gaie.
Numele de gen şi de specie provin din latinescul
milvus – gaie.
mai putin
Localizare si comportament
Este o specie cu răspândire mai mare în centrul şi vestul Europei. Este
monogamă şi tinde să îşi păstreze perechea toată viaţa. Adulţii
cuibăresc de obicei prima dată la 3-4 ani şi trăiesc până la 26 de ani
în sălbăticie şi până la 38 de ani în captivitate. În perioada
cuibăritului au fost identificate 10 poziţii specifice pe care le
exprimă (odihnă, alertă, ameninţare, alarmă, apărare). Foloseşte mai
mulţi ani la rând acelaşi cuib pe care îl repară anual. Cuibul este
amplasat la o înălţime de 12-15 m şi ornamentat cu lână de oaie şi
bucăţi de material plastic, hârtie şi materiale textile. Şi-a creat
chiar faima de a fura obiecte de îmbrăcăminte pe care le foloseşte la
ornamentarea cuibului.
Este o specie cu răspândire mai mare în centrul şi vestul Europei. Este
monogamă şi tinde să îşi păstreze perechea toată viaţa. Adulţii
cuibăresc de obicei prima dată la 3-4 ani şi trăiesc până la 26 de ani
în sălbăticie şi până la 38 de ani în captivitate. În perioada
cuibăritului au fost identificate 10 poziţii specifice pe care le
exprimă (odihnă, alertă, ameninţare, alarmă, apărare). Foloseşte mai
mulţi ani la rând acelaşi cuib pe care îl repară anual. Cuibul este
amplasat la o înălţime de 12-15 m şi ornamentat cu lână de oaie şi
bucăţi de material plastic, hârtie şi materiale textile. Şi-a creat
chiar faima de a fura obiecte de îmbrăcăminte pe care le foloseşte la
ornamentarea cuibului.
mai putin
Populatie
Populaţia europeană a speciei este relativ mică, cuprinsă între
19000-25000 de perechi. Aceasta s-a menţinut stabilă între 1970-1990.
Deşi în unele ţări, în perioada 1990-2000, efectivele s-au menţinut
stabile, în Germania, Franţa şi Spania, unde efectivele sunt cele mai
mari, specia a înregistrat un declin care a determinat pe ansamblu o
tendinţă de reducere a populaţiei. În România specia nu cuibărește.
Populaţia europeană a speciei este relativ mică, cuprinsă între
19000-25000 de perechi. Aceasta s-a menţinut stabilă între 1970-1990.
Deşi în unele ţări, în perioada 1990-2000, efectivele s-au menţinut
stabile, în Germania, Franţa şi Spania, unde efectivele sunt cele mai
mari, specia a înregistrat un declin care a determinat pe ansamblu o
tendinţă de reducere a populaţiei. În România specia nu cuibărește.
mai putin
Reproducere
Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. La construirea cuibului
participă ambii părinţi, acesta fiind alcătuit din crengi şi căptuşit cu
resturi vegetale. Femela depune 2-4 ouă la sfârşitul lui aprilie sau
începutul lui mai, cu o dimensiune medie de 55,83 x 45,18 mm. Incubaţia
durează 30-32 de zile şi este asigurată în special de femelă. Masculul
păzeşte cuibul şi femela, pe care o şi hrăneşte în această perioadă. La
45-50 de zile puii încep să zboare şi rămân alături de părinţi,
hrănindu-se împreună la mari distanţe de cuib.
Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. La construirea cuibului
participă ambii părinţi, acesta fiind alcătuit din crengi şi căptuşit cu
resturi vegetale. Femela depune 2-4 ouă la sfârşitul lui aprilie sau
începutul lui mai, cu o dimensiune medie de 55,83 x 45,18 mm. Incubaţia
durează 30-32 de zile şi este asigurată în special de femelă. Masculul
păzeşte cuibul şi femela, pe care o şi hrăneşte în această perioadă. La
45-50 de zile puii încep să zboare şi rămân alături de părinţi,
hrănindu-se împreună la mari distanţe de cuib.
mai putin
Amenintari si masuri de conservare
Fiind o specie care se hrăneşte cu resturi şi carcase ale animalelor
găsite moarte, otrăvirea reprezintă un pericol semnificativ ce afectează
specia alături de braconaj, coliziunea cu maşini şi palele turbinelor
eoliene. Un Plan European de Acţiune a fost elaborat recent pentru
această specie, iar reducerea mortalităţii cauzate de otrăvire este o
prioritate.
Fiind o specie care se hrăneşte cu resturi şi carcase ale animalelor
găsite moarte, otrăvirea reprezintă un pericol semnificativ ce afectează
specia alături de braconaj, coliziunea cu maşini şi palele turbinelor
eoliene. Un Plan European de Acţiune a fost elaborat recent pentru
această specie, iar reducerea mortalităţii cauzate de otrăvire este o
prioritate.
mai putin
GALERIE POZE SI ILUSTRATII