Găinuşă de baltă

Poate fi întâlnita într-o varietate de zone cu ape stătătoare in care exista vegetație abundenta. Prefera râurile lent curgătoare (meandre), iazurile, lacurile, canalele si mlaștinile. Penajul este negru-maroniu, cu târtița alba si o linie alba de-a lungul corpului. Ușor de recunoscut după ciocul roșu cu vârf galben si scut facial roșu. Ochii sunt negri, iar picioarele si laba piciorului sunt de culoare galben-verzuie. Masculul si femela sunt asemănătoare. Lungimea corpului este de 30-38 de centimetri, anvergura de 50-55 cm, iar masa corporala medie de 320 de grame. 

Poate fi întâlnita într-o varietate de zone cu ape stătătoare in care exista vegetație abundenta. Prefera râurile lent curgătoare (meandre), iazurile, lacurile, canalele si mlaștinile. Penajul este negru-maroniu, cu târtița alba si o linie alba de-a lungul corpului. Ușor de recunoscut după ciocul roșu cu vârf galben si scut facial roșu. Ochii sunt negri, iar picioarele si laba piciorului sunt de culoare galben-verzuie. Masculul si femela sunt asemănătoare. Lungimea corpului este de 30-38 de centimetri, anvergura de 50-55 cm, iar masa corporala medie de 320 de grame.  mai putin

Cuibărește în aproape toată Europa, vestul și sudul Asiei și Africa. Pasările din regiunile nordice si estice migrează iarna înspre sud, pana in Africa sub-sahariană. Pleacă din zonele de cuibărit in luna septembrie si revin in februarie. În România, multe din exemplare rămân peste iarnă (mai ales în zonele mai calde, unde apa nu îngheață). Este o specie diurna, dar se hrănește si in serile cu lumină puternică a lunii. Se hrănește cu vegetație acvatica, nevertebrate, pești mici si oua de pasare.  In ritualul nuptial, masculul înoată spre femelă cu ciocul scufundat in apa si îi oferă ierburi acvatice. Cei doi construiesc un cuib in forma de cupa, fie pe sol, fie ancorat de vegetația adiacentă.

Cuibărește în aproape toată Europa, vestul și sudul Asiei și Africa. Pasările din regiunile nordice si estice migrează iarna înspre sud, pana in Africa sub-sahariană. Pleacă din zonele de cuibărit in luna septembrie si revin in februarie. În România, multe din exemplare rămân peste iarnă (mai ales în zonele mai calde, unde apa nu îngheață). Este o specie diurna, dar se hrănește si in serile cu lumină puternică a lunii. Se hrănește cu vegetație acvatica, nevertebrate, pești mici si oua de pasare.  In ritualul nuptial, masculul înoată spre femelă cu ciocul scufundat in apa si îi oferă ierburi acvatice. Cei doi construiesc un cuib in forma de cupa, fie pe sol, fie ancorat de vegetația adiacentă. mai putin

Populația care cuibărește in Europa este mare, 909 000 - 1 440 000 de perechi, iar tendința populațională este stabilă. În România, populația este estimată la 36 602 - 61 719 de perechi cuibăritoare, iar tendința este necunoscută.

Populația care cuibărește in Europa este mare, 909 000 - 1 440 000 de perechi, iar tendința populațională este stabilă. În România, populația este estimată la 36 602 - 61 719 de perechi cuibăritoare, iar tendința este necunoscută. mai putin

Ouăle sunt depuse la mijlocul lunii martie. Cei doi părinți clocesc pe rand cele cinci-noua oua, cu mărimea de 43x31 mm, timp de 21-22 de zile. Ambii părinți hrănesc puii, pana când aceștia devin independenți, la 40-50 de zile de la eclozare. Pot avea doua ponte pe an.

Ouăle sunt depuse la mijlocul lunii martie. Cei doi părinți clocesc pe rand cele cinci-noua oua, cu mărimea de 43x31 mm, timp de 21-22 de zile. Ambii părinți hrănesc puii, pana când aceștia devin independenți, la 40-50 de zile de la eclozare. Pot avea doua ponte pe an. mai putin

Este o specie comuna si se adaptează foarte bine la schimbările făcute de om. In mai multe zone, specia a beneficiat de pe urma creării de noi lacuri de acumulare. Printre amenințări se numără regularizarea bazinelor acvatice și arderea vegetației.

Este o specie comuna si se adaptează foarte bine la schimbările făcute de om. In mai multe zone, specia a beneficiat de pe urma creării de noi lacuri de acumulare. Printre amenințări se numără regularizarea bazinelor acvatice și arderea vegetației. mai putin