Gâscă neagră

Prefera sa stea pe coaste, dar poate fi gasita in mlastinile sarate si lagunele adiacente coastelor marii. Se inmulteste in tundra si ierneaza in estuare, mlastini si pajisti. O gasca mica, se aseamana cu rata salbatica, lungimea corpului de 55-62 cm, anvergura de 105-117 cm, masa corporala medie de 1,5 kilograme. Partile superioare sunt de culoare gri-maronie, tartita este alba, pieptul si capul sunt negre cu un guler alb. Culoarea badomenului si a lateralelor variaza de la maro deschis la negru, in functie de subspecie. Ciocul, picioarele si labele picioarelor sunt negre. Masculul seamana foarte mult cu femela. Se hraneste cu vegetatie acvatica si cu nevertebrate acvatice. In salbaticie, durata medie de viata este de 11 ani.

Prefera sa stea pe coaste, dar poate fi gasita in mlastinile sarate si lagunele adiacente coastelor marii. Se inmulteste in tundra si ierneaza in estuare, mlastini si pajisti. O gasca mica, se aseamana cu rata salbatica, lungimea corpului de 55-62 cm, anvergura de 105-117 cm, masa corporala medie de 1,5 kilograme. Partile superioare sunt de culoare gri-maronie, tartita este alba, pieptul si capul sunt negre cu un guler alb. Culoarea badomenului si a lateralelor variaza de la maro deschis la negru, in functie de subspecie. Ciocul, picioarele si labele picioarelor sunt negre. Masculul seamana foarte mult cu femela. Se hraneste cu vegetatie acvatica si cu nevertebrate acvatice. In salbaticie, durata medie de viata este de 11 ani. mai putin

Rareori cuibareste in partea de nord a Europei, dar ierneaza in zonele de coasta din vestul continentului. Pleaca din zonele de cuibarit in lunile august-septembrie si se intoarce aici in luna martie.  Se hraneste si ziua si noaptea cu vegetatie de pe pamant sau scufundandu-se dupa vegetatie acvatica, exact ca o rata. La doi ani atinge maturitatea sexuala. Formarea perechilor incepe de pe teritoriile unde ierneaza. Cand isi curteaza perehea, masculul merge cu gatul intins la orizontala, pentru a-si etala gulerul alb. Perechile formate raman impreuna toata viata. Cuibaritul are loc in colonii, desi ambii parinti apara cu ferocitate spatiul din jurul cuibului, care este construit pe o adancitura mica din tundra.

Rareori cuibareste in partea de nord a Europei, dar ierneaza in zonele de coasta din vestul continentului. Pleaca din zonele de cuibarit in lunile august-septembrie si se intoarce aici in luna martie.  Se hraneste si ziua si noaptea cu vegetatie de pe pamant sau scufundandu-se dupa vegetatie acvatica, exact ca o rata. La doi ani atinge maturitatea sexuala. Formarea perechilor incepe de pe teritoriile unde ierneaza. Cand isi curteaza perehea, masculul merge cu gatul intins la orizontala, pentru a-si etala gulerul alb. Perechile formate raman impreuna toata viata. Cuibaritul are loc in colonii, desi ambii parinti apara cu ferocitate spatiul din jurul cuibului, care este construit pe o adancitura mica din tundra. mai putin

Populatia care ierneaza in Europa este mare, peste 240.000 de indivizi, dar mai multe populatii cheie au suferit declinuri in perioada 1990-2000, astfel incat a fost afectata intreaga specie.

Populatia care ierneaza in Europa este mare, peste 240.000 de indivizi, dar mai multe populatii cheie au suferit declinuri in perioada 1990-2000, astfel incat a fost afectata intreaga specie. mai putin

Ouale sunt depuse in luna iunie. Femela cloceste intre trei si cinci oua cu dimensiunea de 5x47 mm, pentru 24-26 de zile. Ambii parinti au grija de pui pana cand acestia parasesc cuibul, la 36-44 de zile de la eclozare. Puii vor fi acompaniati de maturi pe toata durata primei lor migratii. Scot un singur rand de pui pe an.

Ouale sunt depuse in luna iunie. Femela cloceste intre trei si cinci oua cu dimensiunea de 5x47 mm, pentru 24-26 de zile. Ambii parinti au grija de pui pana cand acestia parasesc cuibul, la 36-44 de zile de la eclozare. Puii vor fi acompaniati de maturi pe toata durata primei lor migratii. Scot un singur rand de pui pe an. mai putin

Populatia si-a revenit dupa masurile luate impotriva vanatorii, dar  in multe zone gastele sunt persecutate de fermieri, deoarece se hranesc pe campurile acestora. Sunt vulnerabile, de asemenea, si la poluarea de-a lungul coastelor maritime.

Populatia si-a revenit dupa masurile luate impotriva vanatorii, dar  in multe zone gastele sunt persecutate de fermieri, deoarece se hranesc pe campurile acestora. Sunt vulnerabile, de asemenea, si la poluarea de-a lungul coastelor maritime. mai putin