Foto: Ciprian Fântână
Descriere
Hoitarul este o pasăre de pradă diurnă caracteristică zonelor aride şi
stâncoase. Lungimea corpului este de 55-65 cm şi are o greutate de
2000-2400 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 155-170 cm. Adulţii
au înfăţişare similară. Penajul adultului este alb, cu penele de zbor de
pe aripi negre, colorit la care ajunge după 4-5 ani. Păsările tinere au
penajul maro-ciocolatiu. Se hrăneşte în principal cu hoituri de
mamifere domestice şi sălbatice, păsări moarte, resturi organice de
fructe, legume şi chiar excremente. Uneori prinde animale bolnave sau
rănite, peşti şi insecte.
Hoitarul este o pasăre de pradă diurnă caracteristică zonelor aride şi
stâncoase. Lungimea corpului este de 55-65 cm şi are o greutate de
2000-2400 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 155-170 cm. Adulţii
au înfăţişare similară. Penajul adultului este alb, cu penele de zbor de
pe aripi negre, colorit la care ajunge după 4-5 ani. Păsările tinere au
penajul maro-ciocolatiu. Se hrăneşte în principal cu hoituri de
mamifere domestice şi sălbatice, păsări moarte, resturi organice de
fructe, legume şi chiar excremente. Uneori prinde animale bolnave sau
rănite, peşti şi insecte.
mai putin
Etimologia denumirii stiintifice
Numele genului provine din mitologia greacă, unde tânărul Neophron este
transformat de Zeus în vultur la rugămintea lui Aegypius. Numele speciei
derivă din cuvintele greceşti perknos – negricios şi pteron – aripă, cu referire la penajul păsării.
Numele genului provine din mitologia greacă, unde tânărul Neophron este
transformat de Zeus în vultur la rugămintea lui Aegypius. Numele speciei
derivă din cuvintele greceşti
perknos – negricios şi
pteron – aripă, cu referire la penajul păsării.
mai putin
Localizare si comportament
Este o specie răspândită în partea sudică a continentului european.
Atinge maturitatea sexuală la 4-5 ani şi în captivitate trăieşte până la
37 de ani. Deşi se adună în grupuri la locurile de hrănire este o
pasăre vazută solitar sau în perechi. Este o specie monogamă, la care
perechea se păstrează mai multe sezoane, însă nesupravegheată de
partener femela se împerechează şi cu alţi masculi. Cuibul este aşezat
pe stânci sau copaci şi atinge dimensiuni de până la 1,5 m în diametru.
Ritualul nupţial are loc cu acrobaţii în zbor. Este frecvent văzută
planând în curenţii ascendenţi şi poate străbate în căutarea hranei până
la 80 de km pe zi. Atunci când găseşte ouă tari foloseşte pietre pe
care le ţine în cioc şi cu care loveşte oul până se sparge. Populaţia
europeană iernează în sudul Africii, parcurgând un traseu de 3500-5500
km.
Este o specie răspândită în partea sudică a continentului european.
Atinge maturitatea sexuală la 4-5 ani şi în captivitate trăieşte până la
37 de ani. Deşi se adună în grupuri la locurile de hrănire este o
pasăre vazută solitar sau în perechi. Este o specie monogamă, la care
perechea se păstrează mai multe sezoane, însă nesupravegheată de
partener femela se împerechează şi cu alţi masculi. Cuibul este aşezat
pe stânci sau copaci şi atinge dimensiuni de până la 1,5 m în diametru.
Ritualul nupţial are loc cu acrobaţii în zbor. Este frecvent văzută
planând în curenţii ascendenţi şi poate străbate în căutarea hranei până
la 80 de km pe zi. Atunci când găseşte ouă tari foloseşte pietre pe
care le ţine în cioc şi cu care loveşte oul până se sparge. Populaţia
europeană iernează în sudul Africii, parcurgând un traseu de 3500-5500
km.
mai putin
Populatie
Populaţia europeană a speciei este mică, cuprinsă între 3500-5600 de
perechi. În perioada 1970-2000 a manifestat un declin accentuat. Cele
mai mari efective sunt prezente în Turcia şi Spania.
Populaţia europeană a speciei este mică, cuprinsă între 3500-5600 de
perechi. În perioada 1970-2000 a manifestat un declin accentuat. Cele
mai mari efective sunt prezente în Turcia şi Spania.
mai putin
Reproducere
Soseşte din cartierele de iernare în luna martie. La construirea
cuibului participă ambii părinţi, acesta fiind alcătuit din crengi
căptuşite cu păr. Femela depune de cele mai multe ori două ouă în a doua
jumătate a lunii martie sau la începutul lui aprilie, cu dimensiunea
medie de 66 x 49 mm. Incubaţia durează 42 de zile şi este asigurată de
ambii părinţi. Puii devin zburători la 70-85 de zile.
Soseşte din cartierele de iernare în luna martie. La construirea
cuibului participă ambii părinţi, acesta fiind alcătuit din crengi
căptuşite cu păr. Femela depune de cele mai multe ori două ouă în a doua
jumătate a lunii martie sau la începutul lui aprilie, cu dimensiunea
medie de 66 x 49 mm. Incubaţia durează 42 de zile şi este asigurată de
ambii părinţi. Puii devin zburători la 70-85 de zile.
mai putin
Amenintari si masuri de conservare
Deranjul, otrăvirea şi electrocutarea în reţelele de medie tensiune sunt
considerate principalele pericole pentru specie. Campaniile împotriva
folosirii ilegale a substanţelor toxice sunt o prioritate pentru
conservarea speciei.
Deranjul, otrăvirea şi electrocutarea în reţelele de medie tensiune sunt
considerate principalele pericole pentru specie. Campaniile împotriva
folosirii ilegale a substanţelor toxice sunt o prioritate pentru
conservarea speciei.
mai putin
GALERIE POZE SI ILUSTRATII