Foto: Daniel Petrescu
Descriere
Poate fi intalnit in zone deschise, cu puncte de unde sa poata vedea
intinderea, asa cum sunt vegetatia joasa sau gardurile. Traieste pe
pajisti, miristi si plantatii tinere de conifere. Putin mai mic decat un
macaleandru, marimea corpului de 12-14 cm, anvergura de 21-24 cm, masa
corporala medie de 17 g. Masculii au partile superioare maroniu patate
si un piept ocru maroniu, cu o dunga alba proeminenta deasupra ochiului.
Femelele sunt de culoare mai putin deschisa. Se hranesc cu insecte si
rame, dar ocazional si cu fructe si seminte. In libertate, longevitatea
este de doi ani.
Poate fi intalnit in zone deschise, cu puncte de unde sa poata vedea
intinderea, asa cum sunt vegetatia joasa sau gardurile. Traieste pe
pajisti, miristi si plantatii tinere de conifere. Putin mai mic decat un
macaleandru, marimea corpului de 12-14 cm, anvergura de 21-24 cm, masa
corporala medie de 17 g. Masculii au partile superioare maroniu patate
si un piept ocru maroniu, cu o dunga alba proeminenta deasupra ochiului.
Femelele sunt de culoare mai putin deschisa. Se hranesc cu insecte si
rame, dar ocazional si cu fructe si seminte. In libertate, longevitatea
este de doi ani.
mai putin
Localizare si comportament
Vizitator de vara in toata Europa. Ierneaza in Sahara sub-africana, dar
si in Africa de nord-vest. Primele pasari sosesc in Africa in luna
septembrie si se intorc in Europa in lunile februarie-martie. Specie
diurna, deseori vazuta pe puncte inalte de observatie precum tufisuri,
in cautarea prazii. Atinge maturitatea sexuala la varsta de un an.
Masculii sunt primii care revin la locurile de cuibarit si deseori revin
la exact acelasi loc. Perechile sunt monogame, iar legatura dintre
parteneri poate dura toata viata, dar masculii care ajung devreme la
locurile de cuibarit pot avea si doua sau trei partenere, dar numai dupa
ce prima partenera a inceput clocitul. Cuibul este in forma de cupa si e
construit intr-o depresiune mica de pe sol, de obicei ascuns in iarba
deasa.
Vizitator de vara in toata Europa. Ierneaza in Sahara sub-africana, dar
si in Africa de nord-vest. Primele pasari sosesc in Africa in luna
septembrie si se intorc in Europa in lunile februarie-martie. Specie
diurna, deseori vazuta pe puncte inalte de observatie precum tufisuri,
in cautarea prazii. Atinge maturitatea sexuala la varsta de un an.
Masculii sunt primii care revin la locurile de cuibarit si deseori revin
la exact acelasi loc. Perechile sunt monogame, iar legatura dintre
parteneri poate dura toata viata, dar masculii care ajung devreme la
locurile de cuibarit pot avea si doua sau trei partenere, dar numai dupa
ce prima partenera a inceput clocitul. Cuibul este in forma de cupa si e
construit intr-o depresiune mica de pe sol, de obicei ascuns in iarba
deasa.
mai putin
Populatie
Populatia cuibaritoare din Europa este foarte mare: 5,4-10 milioane de
perechi. Specia a cunoscut declinuri in 1990-2000, dar populatiile
cheie, inclusiv cea din Romania, au ramas stabile. Populatii mai mari
decat cea din Romania se mai gasesc doar in Rusia.
Populatia cuibaritoare din Europa este foarte mare: 5,4-10 milioane de
perechi. Specia a cunoscut declinuri in 1990-2000, dar populatiile
cheie, inclusiv cea din Romania, au ramas stabile. Populatii mai mari
decat cea din Romania se mai gasesc doar in Rusia.
mai putin
Reproducere
Depun trei-sapte oua cu marimea de 19x14 m, iar femela le cloceste
singura pentru 12-14 zile. Ambii parinti hranesc puii pana cand acestia
parasesc cuibul, la 12-13 zile de la eclozare. Juvenilii vor mai fi
hraniti de parinti inca doua saptamani de la plecarea din cuib. Fiecare
cuplu scoate un rand sau doua de pui pe an.
Depun trei-sapte oua cu marimea de 19x14 m, iar femela le cloceste
singura pentru 12-14 zile. Ambii parinti hranesc puii pana cand acestia
parasesc cuibul, la 12-13 zile de la eclozare. Juvenilii vor mai fi
hraniti de parinti inca doua saptamani de la plecarea din cuib. Fiecare
cuplu scoate un rand sau doua de pui pe an.
mai putin
Amenintari si masuri de conservare
Specia depinde de campurile cultivate cu intensitate mica, unde cositul
se face o data sau de doua ori pe an. Declinul a fost cauzat de
intensificarea exploatarii campurilor in agricultura. Pentru ca specia
sa aiba un habitat propice este nevoie de o singura cosire a campului,
cat mai tarziu.
Specia depinde de campurile cultivate cu intensitate mica, unde cositul
se face o data sau de doua ori pe an. Declinul a fost cauzat de
intensificarea exploatarii campurilor in agricultura. Pentru ca specia
sa aiba un habitat propice este nevoie de o singura cosire a campului,
cat mai tarziu.
mai putin
Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe pătrate ETRS 10Km (Raport Art. 12)
GALERIE POZE SI ILUSTRATII