Foto: Razvan Zinica
Descriere
Minuniţa este caracteristică zonelor împădurite de conifere, dar este
prezentă şi în cele de amestec cu foioase. Mărimea este asemănătoare
cucuvelei ( Athene noctua ). Lungimea corpului este de 21-28
de cm şi are o greutate de 93-139 g pentru mascul şi 132-215 g pentru
femelă. Anvergura aripilor variază între 55-58 cm la mascul şi 59-62 cm
la femelă. Adulţii au înfăţişare similară. Capul este mare, cu ochii
galbeni, iar expresia facială sugerează „mirare„. Penajul este maroniu
pe spate, cu pete albicioase. Se hrăneşte cu rozătoare, veveriţe, păsări
şi insecte mai mari. Ingluviile regurgitate au dimensiunea medie de 22 x
12 mm. Longevitatea maximă cunoscută în sălbăticie este de 16 ani, dar
trăieşte în medie 3-11 ani.
Minuniţa este caracteristică zonelor împădurite de conifere, dar este
prezentă şi în cele de amestec cu foioase. Mărimea este asemănătoare
cucuvelei (
Athene noctua ). Lungimea corpului este de 21-28
de cm şi are o greutate de 93-139 g pentru mascul şi 132-215 g pentru
femelă. Anvergura aripilor variază între 55-58 cm la mascul şi 59-62 cm
la femelă. Adulţii au înfăţişare similară. Capul este mare, cu ochii
galbeni, iar expresia facială sugerează „mirare„. Penajul este maroniu
pe spate, cu pete albicioase. Se hrăneşte cu rozătoare, veveriţe, păsări
şi insecte mai mari. Ingluviile regurgitate au dimensiunea medie de 22 x
12 mm. Longevitatea maximă cunoscută în sălbăticie este de 16 ani, dar
trăieşte în medie 3-11 ani.
mai putin
Etimologia denumirii stiintifice
Numele de gen provine din cuvântul latin aegolius – bufniţă ţipătoare. Numele de specie provine din cuvântul latin funereus
– anunţă funeraliile oamenilor bolnavi, cu referire la credinţa multor
popoare că strigătul bufniţelor prevesteşte moartea cuiva din casa pe
care se aşează.
Numele de gen provine din cuvântul latin
aegolius – bufniţă ţipătoare. Numele de specie provine din cuvântul latin
funereus
– anunţă funeraliile oamenilor bolnavi, cu referire la credinţa multor
popoare că strigătul bufniţelor prevesteşte moartea cuiva din casa pe
care se aşează.
mai putin
Localizare si comportament
Este o specie prezentă în cea mai mare parte a continentului european,
în păduri a căror altitudine variază între 400-2000 m. Este solitară şi
vânează în special noaptea, uneori şi la răsăritul sau apusul soarelui.
Atinge maturitatea sexuală după primul an. Masculii apără un teritoriu
de hrănire relativ mic, cuprins între 1-5 km2,în care protejează mai
ales cuiburile vechi de ciocănitori. Masculii atrag femelele printr-o
serie rapidă de 6-10 fluierături joase care se aud de la o distanţă de
peste 3 km şi prin zboruri executate în apropierea femelei. Dacă o
femelă devine interesată, inspectează cuibul oferit şi dacă îl acceptă
se formează perechea, care este în general monogamă. Perioada ritualului
nupţial variază între 2-6 săptămâni în cazul unei perechi. Este o
specie sedentară ce depinde de copaci şi teritorii împădurite pentru
fiecare dintre aspectele vieţii sale: înnoptare, cuibărit, hrănire
(pândindu-şi prada în aşteptare pe crengi).
Este o specie prezentă în cea mai mare parte a continentului european,
în păduri a căror altitudine variază între 400-2000 m. Este solitară şi
vânează în special noaptea, uneori şi la răsăritul sau apusul soarelui.
Atinge maturitatea sexuală după primul an. Masculii apără un teritoriu
de hrănire relativ mic, cuprins între 1-5 km2,în care protejează mai
ales cuiburile vechi de ciocănitori. Masculii atrag femelele printr-o
serie rapidă de 6-10 fluierături joase care se aud de la o distanţă de
peste 3 km şi prin zboruri executate în apropierea femelei. Dacă o
femelă devine interesată, inspectează cuibul oferit şi dacă îl acceptă
se formează perechea, care este în general monogamă. Perioada ritualului
nupţial variază între 2-6 săptămâni în cazul unei perechi. Este o
specie sedentară ce depinde de copaci şi teritorii împădurite pentru
fiecare dintre aspectele vieţii sale: înnoptare, cuibărit, hrănire
(pândindu-şi prada în aşteptare pe crengi).
mai putin
Populatie
Populaţia europeană este relativ mare, cuprinsă între 110000-350000 de
perechi. Populaţia s-a menţinut stabilă în perioada 1970-1990. Deşi în
unele ţări efectivele au mai scăzut în perioada 1990-2000, populaţia s-a
menţinut stabilă la nivel european.
Populaţia europeană este relativ mare, cuprinsă între 110000-350000 de
perechi. Populaţia s-a menţinut stabilă în perioada 1970-1990. Deşi în
unele ţări efectivele au mai scăzut în perioada 1990-2000, populaţia s-a
menţinut stabilă la nivel european.
mai putin
Reproducere
Femela depune 3-6 ouă în perioada cuprinsă între martie şi iunie, cu o
dimensiune medie de 32 x 27 mm. Incubaţia durează în medie 26-29 de zile
şi este asigurată de femelă, care este hrănită în tot acest timp de
către mascul. Puii devin zburători la 30-36 de zile, însă sunt îngrijiţi
până la 4-6 săptămâni de către părinţi. Uneori, în anii cu hrană
abundentă, sunt depuse două ponte.
Femela depune 3-6 ouă în perioada cuprinsă între martie şi iunie, cu o
dimensiune medie de 32 x 27 mm. Incubaţia durează în medie 26-29 de zile
şi este asigurată de femelă, care este hrănită în tot acest timp de
către mascul. Puii devin zburători la 30-36 de zile, însă sunt îngrijiţi
până la 4-6 săptămâni de către părinţi. Uneori, în anii cu hrană
abundentă, sunt depuse două ponte.
mai putin
Amenintari si masuri de conservare
Degradarea şi tăierea pădurilor reprezintă principalele pericole ce
afectează specia. Implementarea măsurilor de bune practici în
managementul pădurilor şi instalarea de cuiburi artificiale sunt
prioritare.
Degradarea şi tăierea pădurilor reprezintă principalele pericole ce
afectează specia. Implementarea măsurilor de bune practici în
managementul pădurilor şi instalarea de cuiburi artificiale sunt
prioritare.
mai putin
Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe pătrate ETRS 10Km (Raport Art. 12)
GALERIE POZE SI ILUSTRATII