Muscar mic

Denumirea speciei vine din latină şi înseamnă pasăre mică ce se hrăneşte cu smochine. Este caracteristică pădurilor de foioase şi de amestec, umbroase şi umede. Are lungimea corpului de 11-12 cm, cu o greutate de circa 10-11 g. Anvergura aripilor este de 18,5-21 cm. Masculul se diferenţiază prin pieptul portocaliu şi capul gri. Spatele este maroniu la fel ca al femelei. Caracteristice sunt petele albe de pe fiecare parte a cozii, foarte evidente când coada este deschisă. Se hrăneşte cu insecte şi ocazional cu fructe.

Denumirea speciei vine din latină şi înseamnă pasăre mică ce se hrăneşte cu smochine. Este caracteristică pădurilor de foioase şi de amestec, umbroase şi umede. Are lungimea corpului de 11-12 cm, cu o greutate de circa 10-11 g. Anvergura aripilor este de 18,5-21 cm. Masculul se diferenţiază prin pieptul portocaliu şi capul gri. Spatele este maroniu la fel ca al femelei. Caracteristice sunt petele albe de pe fiecare parte a cozii, foarte evidente când coada este deschisă. Se hrăneşte cu insecte şi ocazional cu fructe.
mai putin

Numele de gen provine din combinaţia cuvintelor latineşti ficus – smochin şi edulis – comestibil, cu referire la comportamentul păsării. Numele de specie provine din latinescul parvus – mic.

Numele de gen provine din combinaţia cuvintelor latineşti ficus – smochin şi edulis – comestibil, cu referire la comportamentul păsării. Numele de specie provine din latinescul parvus – mic.
mai putin

Este o specie răspândită în nord-estul şi centrul continentului european. Este teritorială şi monogamă. Preferă pădurile bătrâne de peste 100 de ani cu mult lemn mort şi cu un strat de arbuşti redus, evitând pădurile tinere de sub 44 de ani. Cuibul, situat de obicei în scorbura unui copac sau în scobitura unei clădiri şi mai rar amplasat în tufişuri este alcătuit din muşchi, iarbă şi frunze. Este construit la o înălţime de 1-4 m, în cele mai multe cazuri de către femelă. Atinge maturitatea sexuală după un an. Iernează în sudul Asiei şi în Africa.

Este o specie răspândită în nord-estul şi centrul continentului european. Este teritorială şi monogamă. Preferă pădurile bătrâne de peste 100 de ani cu mult lemn mort şi cu un strat de arbuşti redus, evitând pădurile tinere de sub 44 de ani. Cuibul, situat de obicei în scorbura unui copac sau în scobitura unei clădiri şi mai rar amplasat în tufişuri este alcătuit din muşchi, iarbă şi frunze. Este construit la o înălţime de 1-4 m, în cele mai multe cazuri de către femelă. Atinge maturitatea sexuală după un an. Iernează în sudul Asiei şi în Africa.
mai putin

Populaţia europeană este mare, cuprinsă între 3200000-4600000 de perechi. S-a menţinut stabilă între 1970-1990. În perioada 1990-2000, în ciuda unui declin înregistrat în unele ţări, populaţia s-a menţinut stabilă în cea mai mare parte a continentului.

Populaţia europeană este mare, cuprinsă între 3200000-4600000 de perechi. S-a menţinut stabilă între 1970-1990. În perioada 1990-2000, în ciuda unui declin înregistrat în unele ţări, populaţia s-a menţinut stabilă în cea mai mare parte a continentului.
mai putin

Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 4-7 ouă. Incubaţia durează în jur de 12-15 zile şi este asigurată de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 11-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an şi de obicei perechea foloseşte acelaşi teritoriu de cuibărit mai mulţi ani.

Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 4-7 ouă. Incubaţia durează în jur de 12-15 zile şi este asigurată de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 11-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an şi de obicei perechea foloseşte acelaşi teritoriu de cuibărit mai mulţi ani.
mai putin

Degradarea habitatelor şi managementul comercial al pădurilor au un impact semnificativ. Păstrarea pădurilor mature cu mult lemn mort şi un deranj redus contribuie la conservarea speciei.

Degradarea habitatelor şi managementul comercial al pădurilor au un impact semnificativ. Păstrarea pădurilor mature cu mult lemn mort şi un deranj redus contribuie la conservarea speciei.
mai putin