Foto: Sebastian Bugariu
Descriere
Denumirea speciei vine din latină şi înseamnă pasăre mică ce se hrăneşte
cu smochine. Este caracteristică pădurilor de foioase şi de amestec,
umbroase şi umede. Are lungimea corpului de 11-12 cm, cu o greutate de
circa 10-11 g. Anvergura aripilor este de 18,5-21 cm. Masculul se
diferenţiază prin pieptul portocaliu şi capul gri. Spatele este maroniu
la fel ca al femelei. Caracteristice sunt petele albe de pe fiecare
parte a cozii, foarte evidente când coada este deschisă. Se hrăneşte cu
insecte şi ocazional cu fructe.
Denumirea speciei vine din latină şi înseamnă pasăre mică ce se hrăneşte
cu smochine. Este caracteristică pădurilor de foioase şi de amestec,
umbroase şi umede. Are lungimea corpului de 11-12 cm, cu o greutate de
circa 10-11 g. Anvergura aripilor este de 18,5-21 cm. Masculul se
diferenţiază prin pieptul portocaliu şi capul gri. Spatele este maroniu
la fel ca al femelei. Caracteristice sunt petele albe de pe fiecare
parte a cozii, foarte evidente când coada este deschisă. Se hrăneşte cu
insecte şi ocazional cu fructe.
mai putin
Etimologia denumirii stiintifice
Numele de gen provine din combinaţia cuvintelor latineşti ficus – smochin şi edulis – comestibil, cu referire la comportamentul păsării. Numele de specie provine din latinescul parvus – mic.
Numele de gen provine din combinaţia cuvintelor latineşti
ficus – smochin şi
edulis – comestibil, cu referire la comportamentul păsării. Numele de specie provine din latinescul
parvus – mic.
mai putin
Localizare si comportament
Este o specie răspândită în nord-estul şi centrul continentului
european. Este teritorială şi monogamă. Preferă pădurile bătrâne de
peste 100 de ani cu mult lemn mort şi cu un strat de arbuşti redus,
evitând pădurile tinere de sub 44 de ani. Cuibul, situat de obicei în
scorbura unui copac sau în scobitura unei clădiri şi mai rar amplasat în
tufişuri este alcătuit din muşchi, iarbă şi frunze. Este construit la o
înălţime de 1-4 m, în cele mai multe cazuri de către femelă. Atinge
maturitatea sexuală după un an. Iernează în sudul Asiei şi în Africa.
Este o specie răspândită în nord-estul şi centrul continentului
european. Este teritorială şi monogamă. Preferă pădurile bătrâne de
peste 100 de ani cu mult lemn mort şi cu un strat de arbuşti redus,
evitând pădurile tinere de sub 44 de ani. Cuibul, situat de obicei în
scorbura unui copac sau în scobitura unei clădiri şi mai rar amplasat în
tufişuri este alcătuit din muşchi, iarbă şi frunze. Este construit la o
înălţime de 1-4 m, în cele mai multe cazuri de către femelă. Atinge
maturitatea sexuală după un an. Iernează în sudul Asiei şi în Africa.
mai putin
Populatie
Populaţia europeană este mare, cuprinsă între 3200000-4600000 de
perechi. S-a menţinut stabilă între 1970-1990. În perioada 1990-2000, în
ciuda unui declin înregistrat în unele ţări, populaţia s-a menţinut
stabilă în cea mai mare parte a continentului.
Populaţia europeană este mare, cuprinsă între 3200000-4600000 de
perechi. S-a menţinut stabilă între 1970-1990. În perioada 1990-2000, în
ciuda unui declin înregistrat în unele ţări, populaţia s-a menţinut
stabilă în cea mai mare parte a continentului.
mai putin
Reproducere
Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod
obişnuit 4-7 ouă. Incubaţia durează în jur de 12-15 zile şi este
asigurată de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de către
mascul. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 11-15
zile. Este depusă o singură pontă pe an şi de obicei perechea foloseşte
acelaşi teritoriu de cuibărit mai mulţi ani.
Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod
obişnuit 4-7 ouă. Incubaţia durează în jur de 12-15 zile şi este
asigurată de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de către
mascul. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 11-15
zile. Este depusă o singură pontă pe an şi de obicei perechea foloseşte
acelaşi teritoriu de cuibărit mai mulţi ani.
mai putin
Amenintari si masuri de conservare
Degradarea habitatelor şi managementul comercial al pădurilor au un
impact semnificativ. Păstrarea pădurilor mature cu mult lemn mort şi un
deranj redus contribuie la conservarea speciei.
Degradarea habitatelor şi managementul comercial al pădurilor au un
impact semnificativ. Păstrarea pădurilor mature cu mult lemn mort şi un
deranj redus contribuie la conservarea speciei.
mai putin
Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe pătrate ETRS 10Km (Raport Art. 12)
GALERIE POZE SI ILUSTRATII