Foto: Marius Iana
Descriere
Pescăruşul rozalb, denumit şi martin cu cioc subţire, este o specie
caracteristică lacurilor interioare şi coastelor nisipoase marine. Apare
şi pe păşuni sau în zone mlăştinoase. Lungimea corpului este de 42-44
cm şi are o greutate de 220-350 g. Anvergura aripilor este de circa
102-110 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul capului şi abdomenul
sunt albe cu nuanţe roz-trandafirii, iar ciocul este roşu. Se hrăneşte
cu insecte, larve, scoici, melci şi peşti mici.
Pescăruşul rozalb, denumit şi martin cu cioc subţire, este o specie
caracteristică lacurilor interioare şi coastelor nisipoase marine. Apare
şi pe păşuni sau în zone mlăştinoase. Lungimea corpului este de 42-44
cm şi are o greutate de 220-350 g. Anvergura aripilor este de circa
102-110 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul capului şi abdomenul
sunt albe cu nuanţe roz-trandafirii, iar ciocul este roşu. Se hrăneşte
cu insecte, larve, scoici, melci şi peşti mici.
mai putin
Etimologia denumirii stiintifice
Numele de gen provine din grecescul larus – pasăre de mare, probabil pescăruş. Numele de specie este o dedicaţie pentru Giuseppe Gene (1870-1837), naturalist italian.
Numele de gen provine din grecescul
larus – pasăre de mare, probabil pescăruş. Numele de specie este o dedicaţie pentru Giuseppe Gene (1870-1837), naturalist italian.
mai putin
Localizare si comportament
Este o specie prezentă în sudul şi estul continentului european.
Plonjează în apă după hrană, din zbor, de la o înălţime de circa un
metru. Prinde şi insecte în zbor. Se hrăneşte mai puţin cu hoituri
comparativ cu alte specii de pescăruşi. Cuibăreşte prima dată la 2-3 ani
şi cea mai mare longevitate cunoscută este de 31 de ani. Este o specie
gregară şi cuibăreşte în colonii mari de sute sau mii de cuiburi, uneori
împreună cu alte specii. Cuibul este aşezat pe sol şi căptuşit cu
vegetaţie, pene şi alte obiecte găsite. Iernează pe ţărmurile
Mediteranei şi în Africa.
Este o specie prezentă în sudul şi estul continentului european.
Plonjează în apă după hrană, din zbor, de la o înălţime de circa un
metru. Prinde şi insecte în zbor. Se hrăneşte mai puţin cu hoituri
comparativ cu alte specii de pescăruşi. Cuibăreşte prima dată la 2-3 ani
şi cea mai mare longevitate cunoscută este de 31 de ani. Este o specie
gregară şi cuibăreşte în colonii mari de sute sau mii de cuiburi, uneori
împreună cu alte specii. Cuibul este aşezat pe sol şi căptuşit cu
vegetaţie, pene şi alte obiecte găsite. Iernează pe ţărmurile
Mediteranei şi în Africa.
mai putin
Populatie
Populaţia europeană este relativ mică, cuprinsă între 37000-56000 de
perechi. Cea mai mare parte a populaţiei cuibăritoare apare în circa
zece locaţii, specia fiind considerată localizată. Efectivele
înregistrate au crescut numeric între 1970-1990 şi s-au menţinut stabile
în perioada 1990-2000, cu excepţia Rusiei, unde acestea au scăzut. Pe
ansamblu, populaţia este stabilă la nivel european. Cele mai mari
efective cuibăritoare sunt în Ucraina, Turcia şi Italia. Dintre
exemplarele care iernează în Europa, cele mai multe sunt prezente în
Grecia, Italia şi Turcia.
Populaţia europeană este relativ mică, cuprinsă între 37000-56000 de
perechi. Cea mai mare parte a populaţiei cuibăritoare apare în circa
zece locaţii, specia fiind considerată localizată. Efectivele
înregistrate au crescut numeric între 1970-1990 şi s-au menţinut stabile
în perioada 1990-2000, cu excepţia Rusiei, unde acestea au scăzut. Pe
ansamblu, populaţia este stabilă la nivel european. Cele mai mari
efective cuibăritoare sunt în Ucraina, Turcia şi Italia. Dintre
exemplarele care iernează în Europa, cele mai multe sunt prezente în
Grecia, Italia şi Turcia.
mai putin
Reproducere
Soseşte din cartierele de iernare la începutul lunii martie. Femela
depune în mod obişnuit 2-3 ouă, până la jumătatea lunii mai, cu o
dimensiune medie de 56,1 x 39,2 mm. Incubaţia durează în jur de 22 de
zile. Puii sunt crescuţi în creşe, fiind conduşi la apă de către adulţi.
Puii devin zburători la 30-37 de zile.
Soseşte din cartierele de iernare la începutul lunii martie. Femela
depune în mod obişnuit 2-3 ouă, până la jumătatea lunii mai, cu o
dimensiune medie de 56,1 x 39,2 mm. Incubaţia durează în jur de 22 de
zile. Puii sunt crescuţi în creşe, fiind conduşi la apă de către adulţi.
Puii devin zburători la 30-37 de zile.
mai putin
Amenintari si masuri de conservare
Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales în
cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor prin folosirea
pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane
sunt principalele pericole ce afectează specia. Reconstrucţia zonelor
umede de pe traseul de migraţie şi realizarea de platforme atificiale
pentru cuibărit sunt prioritare.
Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales în
cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor prin folosirea
pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane
sunt principalele pericole ce afectează specia. Reconstrucţia zonelor
umede de pe traseul de migraţie şi realizarea de platforme atificiale
pentru cuibărit sunt prioritare.
mai putin
GALERIE POZE SI ILUSTRATII