Foto: Mihai Baciu
Descriere
Raţa cu cap alb este o specie caracteristică zonelor umede deschise, cu
apă salmastră sau salină şi adâncime mică. Lungimea corpului este de
43-48 cm, inclusiv coada ce măsoară 8-10 cm, şi are o greutate de
500-600 g. Ciocul lat şi umflat este izbitor de evident la această
specie. Spre deosebire de mascul, femela are o dungă închisă care
acoperă o parte a obrazului alb. Se hrăneşte în principal cu larve de
chironomide, dar şi cu alte nevertebrate şi plante acvatice.
Raţa cu cap alb este o specie caracteristică zonelor umede deschise, cu
apă salmastră sau salină şi adâncime mică. Lungimea corpului este de
43-48 cm, inclusiv coada ce măsoară 8-10 cm, şi are o greutate de
500-600 g. Ciocul lat şi umflat este izbitor de evident la această
specie. Spre deosebire de mascul, femela are o dungă închisă care
acoperă o parte a obrazului alb. Se hrăneşte în principal cu larve de
chironomide, dar şi cu alte nevertebrate şi plante acvatice.
mai putin
Etimologia denumirii stiintifice
Numele de gen provine din cuvintele greceşti oxys – ascuţit şi ura – coadă. Numele de specie provine din cuvintele greceşti leukos – alb şi kephale – cap, cu referire la penajul păsării.
Numele de gen provine din cuvintele greceşti
oxys – ascuţit şi
ura – coadă. Numele de specie provine din cuvintele greceşti
leukos – alb şi
kephale – cap, cu referire la penajul păsării.
mai putin
Localizare si comportament
Este o specie cu răspândire fragmentată fiind prezentă numai în Spania
şi în sud-estul Europei. Este o raţă scufundătoare şi preferă apele
puţin adânci (30-50 cm). Îşi culege hrana prin scufundare, în special
noaptea. Specia europeană este ameninţată cu dispariţia din cauza
încrucişării frecvente cu raţa jamaicană ( Oxyura jamaicensis
), specie introdusă pe continentul european din America. Perechile
monogame se păstrează pe durata sezonului de cuibărit. Cuibăreşte
solitar în cuiburi alcătuite din stuf şi papură, folosind şi cuiburile
altor specii de raţe şi de lişiţă ( Fulica atra ) şi chiar cutii artificiale. Iernează în nordul Africii şi pe coastele Mediteranei.
Este o specie cu răspândire fragmentată fiind prezentă numai în Spania
şi în sud-estul Europei. Este o raţă scufundătoare şi preferă apele
puţin adânci (30-50 cm). Îşi culege hrana prin scufundare, în special
noaptea. Specia europeană este ameninţată cu dispariţia din cauza
încrucişării frecvente cu raţa jamaicană ( Oxyura jamaicensis
), specie introdusă pe continentul european din America. Perechile
monogame se păstrează pe durata sezonului de cuibărit. Cuibăreşte
solitar în cuiburi alcătuite din stuf şi papură, folosind şi cuiburile
altor specii de raţe şi de lişiţă ( Fulica atra ) şi chiar cutii artificiale. Iernează în nordul Africii şi pe coastele Mediteranei.
mai putin
Populatie
Populaţia europeană a speciei este mică, cuprinsă între 550-1400 de
perechi cuibăritoare. În perioada 1970-2000 populaţia speciei a crescut
uşor. Un risc major îl reprezintă hibridizarea cu raţa jamaicană.
Populaţia prezentă în cartierele de iernare este estimată la circa 5700
de exemplare, cele mai mari efective fiind prezente în Turcia şi
Azerbaijan. În România apare în numar mic (50-700 de exemplare) în
special pe lacul Techirghiol.
Populaţia europeană a speciei este mică, cuprinsă între 550-1400 de
perechi cuibăritoare. În perioada 1970-2000 populaţia speciei a crescut
uşor. Un risc major îl reprezintă hibridizarea cu raţa jamaicană.
Populaţia prezentă în cartierele de iernare este estimată la circa 5700
de exemplare, cele mai mari efective fiind prezente în Turcia şi
Azerbaijan. În România apare în numar mic (50-700 de exemplare) în
special pe lacul Techirghiol.
mai putin
Reproducere
Exemplarele ce migrează se întorc din cartierele de iernare în aprilie.
În Spania specia este sedentară. Dimensiunile cuibului sunt de circa 20
de cm la diametrul intern şi circa 40 de cm la diametrul extern. În
centru, cuibul are o adâncitură de circa 12 cm, căptuşită cu pene ale
raţei. Femela depune în perioada mai-iunie un număr de 5-6 ouă ce au o
dimensiune medie de 65,6 x 50,2 mm. Incubaţia durează 22-24 de zile şi
este asigurată de femelă. Puii devin zburători la 56-70 de zile.
Exemplarele ce migrează se întorc din cartierele de iernare în aprilie.
În Spania specia este sedentară. Dimensiunile cuibului sunt de circa 20
de cm la diametrul intern şi circa 40 de cm la diametrul extern. În
centru, cuibul are o adâncitură de circa 12 cm, căptuşită cu pene ale
raţei. Femela depune în perioada mai-iunie un număr de 5-6 ouă ce au o
dimensiune medie de 65,6 x 50,2 mm. Incubaţia durează 22-24 de zile şi
este asigurată de femelă. Puii devin zburători la 56-70 de zile.
mai putin
Amenintari si masuri de conservare
Degradarea zonelor umede, arderea şi tăierea stufului, deranjul provocat
de activităţile piscicole, braconajul şi hibridizarea cu raţa jamaicană
sunt principalele pericole ce afectează specia. Implementarea Planului
European de Acţiune contribuie la asigurarea supravieţuirii acestei
specii.
Degradarea zonelor umede, arderea şi tăierea stufului, deranjul provocat
de activităţile piscicole, braconajul şi hibridizarea cu raţa jamaicană
sunt principalele pericole ce afectează specia. Implementarea Planului
European de Acţiune contribuie la asigurarea supravieţuirii acestei
specii.
mai putin
GALERIE POZE SI ILUSTRATII