Raţă cu cap alb

Raţa cu cap alb este o specie caracteristică zonelor umede deschise, cu apă salmastră sau salină şi adâncime mică. Lungimea corpului este de 43-48 cm, inclusiv coada ce măsoară 8-10 cm, şi are o greutate de 500-600 g. Ciocul lat şi umflat este izbitor de evident la această specie. Spre deosebire de mascul, femela are o dungă închisă care acoperă o parte a obrazului alb. Se hrăneşte în principal cu larve de chironomide, dar şi cu alte nevertebrate şi plante acvatice.

Raţa cu cap alb este o specie caracteristică zonelor umede deschise, cu apă salmastră sau salină şi adâncime mică. Lungimea corpului este de 43-48 cm, inclusiv coada ce măsoară 8-10 cm, şi are o greutate de 500-600 g. Ciocul lat şi umflat este izbitor de evident la această specie. Spre deosebire de mascul, femela are o dungă închisă care acoperă o parte a obrazului alb. Se hrăneşte în principal cu larve de chironomide, dar şi cu alte nevertebrate şi plante acvatice.
mai putin

Numele de gen provine din cuvintele greceşti oxys – ascuţit şi ura – coadă. Numele de specie provine din cuvintele greceşti leukos – alb şi kephale – cap, cu referire la penajul păsării.

Numele de gen provine din cuvintele greceşti oxys – ascuţit şi ura – coadă. Numele de specie provine din cuvintele greceşti leukos – alb şi kephale – cap, cu referire la penajul păsării.
mai putin

Este o specie cu răspândire fragmentată fiind prezentă numai în Spania şi în sud-estul Europei. Este o raţă scufundătoare şi preferă apele puţin adânci (30-50 cm). Îşi culege hrana prin scufundare, în special noaptea. Specia europeană este ameninţată cu dispariţia din cauza încrucişării frecvente cu raţa jamaicană ( Oxyura jamaicensis ), specie introdusă pe continentul european din America. Perechile monogame se păstrează pe durata sezonului de cuibărit. Cuibăreşte solitar în cuiburi alcătuite din stuf şi papură, folosind şi cuiburile altor specii de raţe şi de lişiţă ( Fulica atra ) şi chiar cutii artificiale. Iernează în nordul Africii şi pe coastele Mediteranei.

Este o specie cu răspândire fragmentată fiind prezentă numai în Spania şi în sud-estul Europei. Este o raţă scufundătoare şi preferă apele puţin adânci (30-50 cm). Îşi culege hrana prin scufundare, în special noaptea. Specia europeană este ameninţată cu dispariţia din cauza încrucişării frecvente cu raţa jamaicană ( Oxyura jamaicensis ), specie introdusă pe continentul european din America. Perechile monogame se păstrează pe durata sezonului de cuibărit. Cuibăreşte solitar în cuiburi alcătuite din stuf şi papură, folosind şi cuiburile altor specii de raţe şi de lişiţă ( Fulica atra ) şi chiar cutii artificiale. Iernează în nordul Africii şi pe coastele Mediteranei.
mai putin

Populaţia europeană a speciei este mică, cuprinsă între 550-1400 de perechi cuibăritoare. În perioada 1970-2000 populaţia speciei a crescut uşor. Un risc major îl reprezintă hibridizarea cu raţa jamaicană. Populaţia prezentă în cartierele de iernare este estimată la circa 5700 de exemplare, cele mai mari efective fiind prezente în Turcia şi Azerbaijan. În România apare în numar mic (50-700 de exemplare) în special pe lacul Techirghiol.

Populaţia europeană a speciei este mică, cuprinsă între 550-1400 de perechi cuibăritoare. În perioada 1970-2000 populaţia speciei a crescut uşor. Un risc major îl reprezintă hibridizarea cu raţa jamaicană. Populaţia prezentă în cartierele de iernare este estimată la circa 5700 de exemplare, cele mai mari efective fiind prezente în Turcia şi Azerbaijan. În România apare în numar mic (50-700 de exemplare) în special pe lacul Techirghiol.
mai putin

Exemplarele ce migrează se întorc din cartierele de iernare în aprilie. În Spania specia este sedentară. Dimensiunile cuibului sunt de circa 20 de cm la diametrul intern şi circa 40 de cm la diametrul extern. În centru, cuibul are o adâncitură de circa 12 cm, căptuşită cu pene ale raţei. Femela depune în perioada mai-iunie un număr de 5-6 ouă ce au o dimensiune medie de 65,6 x 50,2 mm. Incubaţia durează 22-24 de zile şi este asigurată de femelă. Puii devin zburători la 56-70 de zile.

Exemplarele ce migrează se întorc din cartierele de iernare în aprilie. În Spania specia este sedentară. Dimensiunile cuibului sunt de circa 20 de cm la diametrul intern şi circa 40 de cm la diametrul extern. În centru, cuibul are o adâncitură de circa 12 cm, căptuşită cu pene ale raţei. Femela depune în perioada mai-iunie un număr de 5-6 ouă ce au o dimensiune medie de 65,6 x 50,2 mm. Incubaţia durează 22-24 de zile şi este asigurată de femelă. Puii devin zburători la 56-70 de zile.
mai putin

Degradarea zonelor umede, arderea şi tăierea stufului, deranjul provocat de activităţile piscicole, braconajul şi hibridizarea cu raţa jamaicană sunt principalele pericole ce afectează specia. Implementarea Planului European de Acţiune contribuie la asigurarea supravieţuirii acestei specii.

Degradarea zonelor umede, arderea şi tăierea stufului, deranjul provocat de activităţile piscicole, braconajul şi hibridizarea cu raţa jamaicană sunt principalele pericole ce afectează specia. Implementarea Planului European de Acţiune contribuie la asigurarea supravieţuirii acestei specii.
mai putin