Sturzul viilor

Cuibărește în mesteceni sau păduri de amestec, arbuști, liziere de pădure, cursuri de râuri și marginile și zonele inundabile ale lacurilor. Iarna este întâlnit în păduri deschise, garduri de copaci, ogoare, livezi, parcuri și grădini. Este mai mic decât un sturz cântător cu lungimea corpului de 19-23 cm, anvergura aripilor de 33-35 cm și greutatea medie a corpului de 63 g. Partea superioară este gri-maronie, partea inferioară albă cu pete negre, colorația caracteristică fiind roșiatică pe flancuri și partea inferioară a aripii. Capul este dungat cu o sprânceană albă lungă, cioc negru cu baza neagră. Sexele sunt asemănătoare. Se hrănește cu nevertebrate primăvara și vara, iar iarna preferă fructele de pădure. Longevitatea în sălbăticie este de 2 ani.

Cuibărește în mesteceni sau păduri de amestec, arbuști, liziere de pădure, cursuri de râuri și marginile și zonele inundabile ale lacurilor. Iarna este întâlnit în păduri deschise, garduri de copaci, ogoare, livezi, parcuri și grădini. Este mai mic decât un sturz cântător cu lungimea corpului de 19-23 cm, anvergura aripilor de 33-35 cm și greutatea medie a corpului de 63 g. Partea superioară este gri-maronie, partea inferioară albă cu pete negre, colorația caracteristică fiind roșiatică pe flancuri și partea inferioară a aripii. Capul este dungat cu o sprânceană albă lungă, cioc negru cu baza neagră. Sexele sunt asemănătoare. Se hrănește cu nevertebrate primăvara și vara, iar iarna preferă fructele de pădure. Longevitatea în sălbăticie este de 2 ani.
mai putin

Cuibărește pe tot cuprinsul Europei de nord, iernând în vestul ,centrul și sudul Europei, nordul Africii și sud-vestul Asiei. Migrația de toamnă începe in lunile august-septembrie și revine în luna februarie a anului următor. Se hrănește în timpul zilei în copaci și în arbuști sau la nivelul solului fugind sau sărind în izbucniri scurte. Formează stoluri mari în sezonul de iarnă. Reproducerea începe la vârsta de un an. Perechile monogame durează un singur sezon, în timpul căruia masculul cântă de pe un loc înalt pentru a stabili proprietatea terenului și a atrage o femelă. Femela construiește ulterior un cuib bombat în formă de cupă din crenguțe, iarbă, mușchi și noroi pe sol în vegetație deasă sau într-un tufiș. Cuibărește ocazional în colonii neregulate.

Cuibărește pe tot cuprinsul Europei de nord, iernând în vestul ,centrul și sudul Europei, nordul Africii și sud-vestul Asiei. Migrația de toamnă începe in lunile august-septembrie și revine în luna februarie a anului următor. Se hrănește în timpul zilei în copaci și în arbuști sau la nivelul solului fugind sau sărind în izbucniri scurte. Formează stoluri mari în sezonul de iarnă. Reproducerea începe la vârsta de un an. Perechile monogame durează un singur sezon, în timpul căruia masculul cântă de pe un loc înalt pentru a stabili proprietatea terenului și a atrage o femelă. Femela construiește ulterior un cuib bombat în formă de cupă din crenguțe, iarbă, mușchi și noroi pe sol în vegetație deasă sau într-un tufiș. Cuibărește ocazional în colonii neregulate.
mai putin

Populația cuibăritoare europeană este foarte mare de 16.000.000-21.000.000 de perechi și a rămas stabilă sau a crescut în multe țări. În prezent nu există perechi cuibăritoare în România.

Populația cuibăritoare europeană este foarte mare de 16.000.000-21.000.000 de perechi și a rămas stabilă sau a crescut în multe țări. În prezent nu există perechi cuibăritoare în România.
mai putin

Cuibăritul începe în lunile aprilie-mai. Femela clocește singură 4-7 ouă de 26x19 mm în dimensiune pentru 12-13 zile. Ambii părinți se îngrijesc de pui până aceștia dezvoltă penaj la 10-15 zile de eclozare, apoi pentru încă 2 săptămâni. Perechile cresc 2 generații pe sezon.

Cuibăritul începe în lunile aprilie-mai. Femela clocește singură 4-7 ouă de 26x19 mm în dimensiune pentru 12-13 zile. Ambii părinți se îngrijesc de pui până aceștia dezvoltă penaj la 10-15 zile de eclozare, apoi pentru încă 2 săptămâni. Perechile cresc 2 generații pe sezon.
mai putin

Intensificarea metodelor agricole au ca efect deseori îndepărtarea gardurilor de copaci ce separă parcelele agricole – un important habitat al teritoriilor de iernare ale speciei. Suprautilizarea pesticidelor reduce disponibilitatea insectelor și poate dăuna speciei în unele zone de distribuție.

Intensificarea metodelor agricole au ca efect deseori îndepărtarea gardurilor de copaci ce separă parcelele agricole – un important habitat al teritoriilor de iernare ale speciei. Suprautilizarea pesticidelor reduce disponibilitatea insectelor și poate dăuna speciei în unele zone de distribuție.
mai putin