Foto: Alexandra Ion
Descriere
Cuibărește în mesteceni sau păduri de amestec, arbuști, liziere de
pădure, cursuri de râuri și marginile și zonele inundabile ale
lacurilor. Iarna este întâlnit în păduri deschise, garduri de copaci,
ogoare, livezi, parcuri și grădini. Este mai mic decât un sturz cântător
cu lungimea corpului de 19-23 cm, anvergura aripilor de 33-35 cm și
greutatea medie a corpului de 63 g. Partea superioară este gri-maronie,
partea inferioară albă cu pete negre, colorația caracteristică fiind
roșiatică pe flancuri și partea inferioară a aripii. Capul este dungat
cu o sprânceană albă lungă, cioc negru cu baza neagră. Sexele sunt
asemănătoare. Se hrănește cu nevertebrate primăvara și vara, iar iarna
preferă fructele de pădure. Longevitatea în sălbăticie este de 2 ani.
Cuibărește în mesteceni sau păduri de amestec, arbuști, liziere de
pădure, cursuri de râuri și marginile și zonele inundabile ale
lacurilor. Iarna este întâlnit în păduri deschise, garduri de copaci,
ogoare, livezi, parcuri și grădini. Este mai mic decât un sturz cântător
cu lungimea corpului de 19-23 cm, anvergura aripilor de 33-35 cm și
greutatea medie a corpului de 63 g. Partea superioară este gri-maronie,
partea inferioară albă cu pete negre, colorația caracteristică fiind
roșiatică pe flancuri și partea inferioară a aripii. Capul este dungat
cu o sprânceană albă lungă, cioc negru cu baza neagră. Sexele sunt
asemănătoare. Se hrănește cu nevertebrate primăvara și vara, iar iarna
preferă fructele de pădure. Longevitatea în sălbăticie este de 2 ani.
mai putin
Localizare si comportament
Cuibărește pe tot cuprinsul Europei de nord, iernând în vestul ,centrul
și sudul Europei, nordul Africii și sud-vestul Asiei. Migrația de toamnă
începe in lunile august-septembrie și revine în luna februarie a anului
următor. Se hrănește în timpul zilei în copaci și în arbuști sau la
nivelul solului fugind sau sărind în izbucniri scurte. Formează stoluri
mari în sezonul de iarnă. Reproducerea începe la vârsta de un an.
Perechile monogame durează un singur sezon, în timpul căruia masculul
cântă de pe un loc înalt pentru a stabili proprietatea terenului și a
atrage o femelă. Femela construiește ulterior un cuib bombat în formă de
cupă din crenguțe, iarbă, mușchi și noroi pe sol în vegetație deasă sau
într-un tufiș. Cuibărește ocazional în colonii neregulate.
Cuibărește pe tot cuprinsul Europei de nord, iernând în vestul ,centrul
și sudul Europei, nordul Africii și sud-vestul Asiei. Migrația de toamnă
începe in lunile august-septembrie și revine în luna februarie a anului
următor. Se hrănește în timpul zilei în copaci și în arbuști sau la
nivelul solului fugind sau sărind în izbucniri scurte. Formează stoluri
mari în sezonul de iarnă. Reproducerea începe la vârsta de un an.
Perechile monogame durează un singur sezon, în timpul căruia masculul
cântă de pe un loc înalt pentru a stabili proprietatea terenului și a
atrage o femelă. Femela construiește ulterior un cuib bombat în formă de
cupă din crenguțe, iarbă, mușchi și noroi pe sol în vegetație deasă sau
într-un tufiș. Cuibărește ocazional în colonii neregulate.
mai putin
Populatie
Populația cuibăritoare europeană este foarte mare de
16.000.000-21.000.000 de perechi și a rămas stabilă sau a crescut în
multe țări. În prezent nu există perechi cuibăritoare în România.
Populația cuibăritoare europeană este foarte mare de
16.000.000-21.000.000 de perechi și a rămas stabilă sau a crescut în
multe țări. În prezent nu există perechi cuibăritoare în România.
mai putin
Reproducere
Cuibăritul începe în lunile aprilie-mai. Femela clocește singură 4-7 ouă
de 26x19 mm în dimensiune pentru 12-13 zile. Ambii părinți se îngrijesc
de pui până aceștia dezvoltă penaj la 10-15 zile de eclozare, apoi
pentru încă 2 săptămâni. Perechile cresc 2 generații pe sezon.
Cuibăritul începe în lunile aprilie-mai. Femela clocește singură 4-7 ouă
de 26x19 mm în dimensiune pentru 12-13 zile. Ambii părinți se îngrijesc
de pui până aceștia dezvoltă penaj la 10-15 zile de eclozare, apoi
pentru încă 2 săptămâni. Perechile cresc 2 generații pe sezon.
mai putin
Amenintari si masuri de conservare
Intensificarea metodelor agricole au ca efect deseori îndepărtarea
gardurilor de copaci ce separă parcelele agricole – un important habitat
al teritoriilor de iernare ale speciei. Suprautilizarea pesticidelor
reduce disponibilitatea insectelor și poate dăuna speciei în unele zone
de distribuție.
Intensificarea metodelor agricole au ca efect deseori îndepărtarea
gardurilor de copaci ce separă parcelele agricole – un important habitat
al teritoriilor de iernare ale speciei. Suprautilizarea pesticidelor
reduce disponibilitatea insectelor și poate dăuna speciei în unele zone
de distribuție.
mai putin
GALERIE POZE SI ILUSTRATII