Foto: Mihai Baciu
Date de identificare
Descriere
Uliul cu picioare scurte este o specie caracteristică zonelor împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unei ape. Lungimea corpului este de 30-37 cm şi greutatea de 169 g pentru mascul şi 215 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 63-76 cm. Masculul este albastru-gri pe spate, cu vârfurile aripilor negricioase. Femela este gri-maro, cu vârfurile aripilor negricioase. Se hrăneşte cu insecte, şopârle, păsări şi mamifere mici.
Uliul cu picioare scurte este o specie caracteristică zonelor împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unei ape. Lungimea corpului este de 30-37 cm şi greutatea de 169 g pentru mascul şi 215 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 63-76 cm. Masculul este albastru-gri pe spate, cu vârfurile aripilor negricioase. Femela este gri-maro, cu vârfurile aripilor negricioase. Se hrăneşte cu insecte, şopârle, păsări şi mamifere mici.
mai putin
Etimologia denumirii stiintifice
Numele de gen provine din cuvântul latin accipiter – nume comun pentru păsările răpitoare. Numele de specie este compus din brevis – scurt şi pes – picior, cu referire la picioarele scurte ale păsării.
Numele de gen provine din cuvântul latin
accipiter – nume comun pentru păsările răpitoare. Numele de specie este compus din
brevis – scurt şi
pes – picior, cu referire la picioarele scurte ale păsării.
mai putin
Localizare si comportament
Este o specie prezentă în sud-estul continentului european. Atinge maturitatea sexuală în primul an de viaţă. Cuibăreşte la marginea pădurilor, în copaci. Cuibul este construit în fiecare an şi uneori ocupă cuiburi părăsite de ciori sau coţofene. Deşi vânează în mod obişnuit ziua, prinde şi lilieci la apusul soarelui. Migrează în stoluri mari şi părăseşte Europa pe la Bosfor. Iernează în Africa.
Este o specie prezentă în sud-estul continentului european. Atinge maturitatea sexuală în primul an de viaţă. Cuibăreşte la marginea pădurilor, în copaci. Cuibul este construit în fiecare an şi uneori ocupă cuiburi părăsite de ciori sau coţofene. Deşi vânează în mod obişnuit ziua, prinde şi lilieci la apusul soarelui. Migrează în stoluri mari şi părăseşte Europa pe la Bosfor. Iernează în Africa.
mai putin
Populatie
Populaţia europeană a speciei este mică, cuprinsă între 3200-7700 de perechi. Aceasta a rămas stabilă între 1970-1990. Deşi în perioada 1990-2000 populaţia a rămas stabilă în cea mai parte parte a teritoriului, în Rusia a înregistrat un declin moderat, ceea ce a determinat o tendinţă general descrescătoare. În România, populaţia estimată este de 60-100 de perechi. Cele mai mari efective se înregistrează în Rusia, Grecia şi Turcia.
Populaţia europeană a speciei este mică, cuprinsă între 3200-7700 de perechi. Aceasta a rămas stabilă între 1970-1990. Deşi în perioada 1990-2000 populaţia a rămas stabilă în cea mai parte parte a teritoriului, în Rusia a înregistrat un declin moderat, ceea ce a determinat o tendinţă general descrescătoare. În România, populaţia estimată este de 60-100 de perechi. Cele mai mari efective se înregistrează în Rusia, Grecia şi Turcia.
mai putin
Reproducere
Soseşte în aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat la o înălţime de 4-9 m. Este alcătuit din ramuri împletite şi atinge 15 cm înălţime şi 30 cm diametru. La interior este căptuşit cu frunze. Femela depune 3-5 ouă în a doua jumătate a lunii mai sau la începutul lunii iunie, cu o dimensiune medie de 39,4 x 31,3 mm. Incubaţia durează 30-35 de zile şi este asigurată de femelă, care este hrănită de mascul în tot acest timp. Puii devin zburători la 40-45 de zile, dar rămân dependenţi de părinţi câteva săptămâni în plus.
Soseşte în aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat la o înălţime de 4-9 m. Este alcătuit din ramuri împletite şi atinge 15 cm înălţime şi 30 cm diametru. La interior este căptuşit cu frunze. Femela depune 3-5 ouă în a doua jumătate a lunii mai sau la începutul lunii iunie, cu o dimensiune medie de 39,4 x 31,3 mm. Incubaţia durează 30-35 de zile şi este asigurată de femelă, care este hrănită de mascul în tot acest timp. Puii devin zburători la 40-45 de zile, dar rămân dependenţi de părinţi câteva săptămâni în plus.
mai putin
Amenintari si masuri de conservare
Intensificarea agriculturii şi dezvoltarea activităţilor de agrement de-a lungul râurilor sunt principalele pericole ce afectează specia.
Intensificarea agriculturii şi dezvoltarea activităţilor de agrement de-a lungul râurilor sunt principalele pericole ce afectează specia.
mai putin
Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe pătrate ETRS 10Km (Raport Art. 12)
GALERIE POZE SI ILUSTRATII
Medie
Pattern1
Aerodinamica
Negre
Verde
Galben
Ianuarie
